
Sekretáriu ba Sekretariadu Estadu Floresta (SEF) Fernandino Vieira da Costa, apela ba autoridade lokál atu halo kontrolu rigorozu ba komunidade sira ne’ebé hela iha área foho-leten liuliu área Tasi-Tolu, hodi evita prátika tesi ai-arbiru ne’ebé bele destrui ekosistema no halakon biodiversidade natural.
Nia hateten, komunidade tenke para ho prátika tesi ai iha foho lolon, tanba atividade ne’e bele halo sedimentasaun bainhira udan monu rai. Sedimentasaun ne’e sei fó perigu ba ai-parapa sira ne’ebé mak kuda iha Lagoa Tasi-Tolu.
“Ita komesa kuda ai-parapa iha fatin ne’e no sei kontinua. Ita mós halo lutu atu prevene animal ne’ebé la de’it destrui ai oan sira, maibé mós halakon ezisténsia,” hateten Sekretáriu ba SEF Vieira da Costa, iha ámbitu kuda ai-oan iha Tasi-Tolu, Dili.
Nia hatutan, prátika tesi ai-arbiru, la’ós de’it ameasa flora no fauna, maibé mos fó impaktu boot ba ekosistema, halo erozaun rai, no aumenta risku inundasaun iha tempu udan.
“Komunidade presiza aprende no kompriende benefísiu konserva ai-bubur iha foho-leten, ita hotu-hotu presiza konsiente katak ai mak fó protesaun ba ita, rai no bee. Se ita destrui nafatin, ameasa boot sei mosu ba moris ita hotu nian,” nia akresenta.
Nia dehan, ba autoridade lokál, líder komunidade, eskola no organizasaun juventude atu hamutuk promove kampaña edukasaun, hodi sensibiliza komunidade kona-ba importánsia proteje ai iha foho-leten.
SEF rekoñese, ho kolaborasaun governu, komunidade no organizasaun sosiedade sivil, vizaun konserva natureza bele hatutan atu garante legadu ida ba jerasaun sira iha futuru.
Iha fatin hanesan Xefe Suku Comoro Eligio José Marçal hateten, floresta fó seguransa bee, ai-han, nomós prevene inundasaun no halakon desertefikasaun, se tesi ai-arbiru kontinua la kontrola, bele akontese krize ambientál boot iha futuru, ida ne’e bele ameasa mós ba seguransa alimentár.
Nia dehan, komunidade mak iha parte boot liu iha kuidadu florestál, tanba ne’e apresia apelu husi Diresaun Jeral Floresta, tanba kontrola komunidade sira ne’ebé tesi ai arbiru ne’e la’ós suku nia servisu, maibé atu fahe informasaun ba komunidade sira-ne’e husi suku promete sei kontinua sensibiliza povu kona-ba benefísiu natureza no risku bainhira la iha kontrolu.
“Ita presiza haree florestál nu’udar patrimóniu koletivu, la’ós de’it rekursu ida-ne’ebé bele uza livre, tanba ema presiza, tanba ne’e husu ba guarda floresta sira tenke halo sira-nia servisu hodi kontrola komunidade sira atu labele tesi ai arbiru iha foho leten, maibé hanesan autoridade suku só fahe de’it informasaun,” deklara Xefe Suku Comoro.
Nia hatutan, komunidade mós buka koopera atu halibur forsa ho autoridade lokál no governu, hodi halo programa edukativu, kampaña sosializasaun no atividade reflorestasaun. Inisiativa ne’e bele ajuda atu hadia konsiénsia koletivu no motiva joven sira fó parte ba proteje ai-oan.







