UNTL Seidauk Bele Rezolve Fasilidade Ba Estudante Ho Difisiensia Matan 

0
12
Vise-Dekanu Asuntu Akadémiku iha Faculdade de Ciências Sociais e Políticas (FCSP) iha UNTL Jose da Costa Magno dehan UNTL seidauk bele kompleta fasilidade hodi fasilita estudante ho kondisaun difisiensia.

Universidade Nacional Timor Lorosa’e (UNTL) seidauk konsegue rezolve fasilidade ba estudante sira ho difisiensia matan hodi partisipa iha prosesu aprendisazem loron-loron nian.

Vise-Dekanu Asuntu Akadémiku iha Faculdade de Ciências Sociais e Políticas (FCSP) iha UNTL Jose da Costa Magno dehan, durante ne’e estudante ho tipu difisiente matan, sira utiliza rasik fasilidade ne’ebé sira presiza hanesan letra braile no maneira seluk ne’ebé sira iha hodi partisipa iha prosesu aprendisajen.

“Ita rekoñese katak UNTL seidauk bele kompleta fasilidade hodi fasilita estudante ho kondisaun difisiente matan,” nia dehan.

Nia dehan, tuir loloos tenke iha laboratóriu ida kona-ba inkluzivu nian, hodi hatur direitu difisiente sira nian, iha sira-nia kondisaun real ne’ebé sira iha hodi fasilita sira asesu ba edukasaun ho di’ak hanesan ho estudante sira ho kondisaun normal.

 “Durante ne’e ita la hanoin hetan kona-ba ida ne’e, ho ami fiar husi publikasaun ne’e, superior UNTL sira bele haree nune’e hodi rezolve,” Vise-Dekanu FCSP Magno informa.

Nia hatete, la’ós de’it fasilidade ba estudante ho difisiente matan mak laiha, maibé ba mós sira difisiente fiziku sira liu-liu utiliza kadera roda susar tebes ba sira atu asesu ba sala-de-aula sira, tanba laiha rampa sira asesu de’it ba sala de aula iha lantai dasar.

“Ita-nia infraestrutura eskolar la asesivel ba ema ho difisiente, tanba ne’e husu ba governu atu tau atensaun nune’e bele trata ema hotu hanesan iha edukasaun,” nia salienta.

Iha fatin hanesan estudante difisiente Monica Martins Ribeiro Correa dehan, durante ne’e sira partisipa iha prosesu aprendisajen sira idak-idak utiliza ekipamentu letra braile ne’ebé sira prepara.

“Ho letra braile ne’e fasilita tebes sira iha prosesu aprendisajen, sira mós laiha diskriminasaun,” nia hatete.

Nia dehan, professór sira mós dadaun ne’e iha ona koñesimentu hodi utiliza mákina braile ne’e tanba sira hetan ona formasaun kona-ba letra braile nian.

“Dadaun ne’e iha ami-nia aula laran kompostu husi difisiente matan na’in-rua no komunikasaun na’in haat maioria difisiente fizika,” estudante Ribeiro hatete.Alende ne’e nia dehan, ema hotu iha direitu hanesan hodi asesu ba edukasaun maske ho kondisaun espesifiku saida de’it. Tanba ne’e husu ba maluk difisiente sira la bele moe no tauk atu asesu ba edukasaun iha nivel ensinu superior.