PERMATL Realiza Ona Akampa 14 Iha Timor-Leste 

0
120
Diretór Ezekutivu PERMATL, Ego Lemos dehan husi tinan 2008 realiza ona akampa hamutuk 14 iha Timor-Leste hodi restaura rekursu bee matan, agro-florestal, agua-kultura, pekuaria, no to'os eskolár.

Hahú husi tinan 2008 to’o ohin loron  Organizasaun Non Govermental Perma-Kultura Timor-Leste (PERMATL) realiza ona akampa hamutuk 14 iha Timor-Leste hodi restaura rekursu bee matan, agro-florestal, agua-kultura, pekuaria, no to’os eskolár.

Diretór Ezekutivu PERMATL, Ego Lemos dehan, akampa ne’ebé sira realiza ona ne’e hahu husi akampa rejionál no nasionál, hodi bele kria nasaun verde.

“Durante ne’e iha kria ona akampa hamutuk 14 iha Timor-Leste liu-liu iha área hirak ne’ebé laiha bee,” nia dehan.

Nia hatete, akampamentu ne’e hodi kuda ai-horis hirak ne’ebé bele hamosu bee, apoiu grupu pekuaria sira, kria to’os eskolár iha eskola no halo konservasaun ba bee matan.

“Husi ne’e ita konsege konserva ona bee matan hamutuk 700 liu no grupu pekuaria 7 no to’os eskolár 8,” Diretór Ezekutivu PERMATL Lemos dehan.

Nia hatene, atividade ida-ne’e kontribui makaas ba rekuperasaun bee matan sira, hamutuk atus hitu (700) hodi fasilita komunidade sira ba nesesidade bee lor-loron nian.

“Bee matan hirak ne’e antes ne’e iha ona iha tinan 50 liuba maibé ita halo moris fila-fali ho maneira ke’e debu, kuda ai-horis ne’ebé konserva bee ho rai atu labele hamaran bee matan sira,” nia informa.

Alende nia dehan, tinan ida ne’e 2025, PERMATL realiza tan akampa internasionál iha Timor-Leste realiza iha Munisípiu Ermera Postu-Administrativu Railaku Suku Fatukuero hahu husi dia 20 to’o 26 Outobru.

Entretantu, Tékniku Konservasaun Bee Iha Munisipíu Liquiça Rosito Soares dehan, durante ne’e iha Liquiça PERMATL konserva ona bee matan rua iha suku Vatu-Vou no iha área Loes.

“Bee matan rua ne’e antigu no durante ne’e komunidade sira la asesu ona, tanba maran, PERMATL servisu hamutuk ho komunidade sira iha suku refere hodi hamoris fali,” nia hatete.Nia hatete, bee matan antigu rua ne’ebé PERMATL hamoris fali ne’e dadaun ne’e fasilita tebes komunidade iha suku rua refere hodi asesu ba bee ho di’ak.