
Alargamentu estrada iha Becora, Becusi Sentru, Becusi Pura, My Friend, halo komunidade la hetan hetan asesu ba bee moos, tanba ne’e Bee Timor-Leste, E.P. (BTL-EP) implementa medida emerjénsia liuhusi montajen tanki bee iha fatin ne’ebé afetadu.
Prezidente BTL-EP, Gustavo da Cruz, hatete katak projetu alargamentu estrada ne’ebé la’o hela lori impaktu diretu ba infraestrutura bee moos, inklui kanu sira ne’ebé liga ba uma-kain sira.
“Durante prosesu alargamentu estrada, iha balun kanu bee moos ne’ebé estraga ka kotu, ne’ebé lori konsekuénsia direta ba fornesimentu bee ba komunidade.
Ami hatene katak komunidade barak loos mak halerik tebes ho situasaun ida-ne’e, tanba ne’e dalaruma ami partilla informasaun ba autoridade lokál sira hodi hatutan ba komunidade atu kalma, maibé iha área balun hanesan Becusi, Camea no Cakeu Laran ami hatuur tanke bee ba sira,” hateten Prezidente BTL iha nia servisu fatin Caikoli, Díli.
Nia hatutan katak tanki sira-ne’e sei kontinua reabastese regularmente husi BTL-EP atu asegura katak komunidade sei hetan nafatin bee moos ba nesesidade loroloron hanesan hemu, tein no nesesidade seluk.
Nia mós reafirma katak BTL-EP iha kompromisu atu hadia fila fali sistema kanalizasaun ne’ebé estraga ho lalais tuir kapasidade tékniku no koordenasaun ho parte sira seluk.
“Objetivu boot mak atu halo normalizasaun sistema bee moos iha tempu badak. Ami-nia ekipa tékniku servisu hela iha terrenu atu identifika pontu estragus no halo reparasaun,” nia hatete tan.
Iha parte komunidade, rezidente Becora, Adolfo Martins, relata katak durante projetu alargamentu estrada, komunidade enfrenta difikuldade boot tebes, tanba bee moos la lao durante tempu balun.
“Antes ne’e, ami sofre loos, tanba laiha bee moos. Ami presiza lori bee husi fatin dook, ne’ebé lori tempu no kustu, ida-ne’e mós afeta ami nia moris loroloron,” dehan Adolfo.
Nia dehan, apresia ba esforsu BTL-EP nian ne’ebé prontu responde ba problema ne’e, tanba bele monta tanki bee provizóriu ajuda loos komunidade hodi hetan asesu ba bee moos durante situasaun difisil.
“Agora ami sente aliviadu, tanba iha ona tanki bee iha ami nia área, ami agradese ba BTL-EP, tanba sira la husik ami iha difikuldade sira hanesan ne’e,” nia akresenta.
Komunidade ne’e mós husu ba governu no entidade relevante sira atu aumenta koordenasaun entre instituisaun sira antes hahú projetu infrastrutura boot, atu bele prevene estragus ba servisu báziku hanesan bee moos, eletrisidade no saneamentu.“Kazu ida-ne’e hatudu importánsia planeamentu integradu entre setór konstrusaun no servisu públiku sira, atu minimiza impaktu negativu ba populasaun. Sira mós sujere atu iha planu kontinjénsia klaru antes implementa projetu boot sira iha área urbana,” nia afirma.








