SEFOPE Prioritiza Formasaun Téknika Iha Área Setór Peska

0
10
Sekretáriu Estadu ba Formasaun Profisional no Emprego (SEFOPE), Rogério Araújo Mendonça, informa, sei tau prioridade estratéjiku ba setór peska.

Sekretáriu ba Sekretariadu Estadu ba Formasaun Profisional no Emprego (SEFOPE), Rogério Araújo Mendonça, informa, sei tau prioridade estratéjiku ba setór peska, ho programa kompletu iha formasaun téknika espesializadu no avansadu ba traballadór sira, molok ba servisu iha Korea.

“Ha’u hanoin, ita haree iha tinan 2025 liuliu iha Korea traballadór lakon vida iha área peska, maibé iha parte seluk mós ami rekoñese katak durante ne’e hahú husi 2023 mai to’o agora ne’e (2025) ita laiha formasaun ida ba iha área tasi nian, antes traballadór sira ba servisu,” Sekretáriu ba SEFOPE ne’e informa ba jornalista sira iha MNEK, Dili.

Nia dehan, kada tinan traballador timoroan barak ih área peska mout iha tasi no mate, tanba ne’e SEFOPE sei koordena ho FALINTIL Defeza Timor-Leste (F-FDTL) liuhusi Navál no Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL) iha Unidade Polísia Máritima, atu fasilita formasaun iha área peska liuliu nani ba traballadór timoroan sira.

Governante ne’e dehan atividade treinamentu sei implementa ho parseiru estratéjiku, inklui Kandidatu Traballadór Korea (KTL), organizasaun ne’ebé sei fornese esperiénsia no asisténsia téknika direta iha área peska nian.

“Ita-nia traballador timoroan sira iha Korea ne’ebé servisu iha área peska, ne’e perigu tebes, tanba ne’e ita presiza fó formasaun ba sira liu-liu nani, atu nune’e bainhira sira hetan dezastre ruma iha tasi laran, sira bele salva sira-nia an,” nia afirma.

Nia rekorda katak hahú husi 2023 laiha treinamentu, maibé antes ne’e husi tinan lima ka neen ba kotuk, Governu Timor-Leste liuhusi SEFOPE ho HRD Korea liuliu iha área peska fó ona formasaun ba kandidatu sira antes ba servisu iha Korea. Maibé tanba de’it iha momentu ne’ebá ihatraballadór ida mak hetan asidente ka mate bainhira tuir treinu nani no família sira hakarak SEFOPE responsabiliza.

“Ho razaun ida-ne’e maka líder no kargu xefia sira hanoin se loke nafatin formasaun ida-ne’e mak asidente nafatin akontese ema mai fó sala ba pesoál ida la’ós instituisaun. Tanba ne’e mak momentu ne’ebá ami hapara tiha formasaun área tasi nian,” nia dehan.

Iha parte ketak estudante Lian Korea Narciso Fernandes Leto-Mau hateten, formasaun iha área peska nian di’ak, tanba bele aumenta sira-nia koñesementu no abilidade bainhira ba servisu iha Korea.”Ami senti ida-ne’e mak di’ak liutan, tanba bele aumenta ami-nia kapasidade, maibé formasaun ida ne’e la’ós ba ami-sira iha peska ne’e de’it, maibéárea hotu-hotu, la’ós fó de’it formasaun ba lingua de’it. Tanba lingua ne’e hanesan ajuda hodi fasilita ami-nia servisu, importante mak tekniku sira, hanesan iha peska, tenke hatene nani, se la hatene nani tenke fó formasaun ba sira oinsá bele hatene nani, tanba ne’e ami agradese karik iha formasaun ida ne’e,” nia dehan.