VPM Guterres: presiza dezenvolve lian maternal

0
88

Tuir Vise Primeiru Ministru Jose Luis Guterres, katak presiza duni dzenvolve lian materna tanba ne’e hanesan kultura no identidade Timor-leste nian.Vise Primeiru Ministru (VPM), Jose Luis Guterres, hatete lian materna hanesan kultura no identidade Timor-Leste nian nomos sai hanesan historia ida ne’ebe mai husi avo viz avo sira tanba ne’e presiza duni dezenvolve lian ne’e atu labele lakon.

“Ita tenke valoriza lian sira ne’ebe ita simu husi ita nia avo, bizavo sira, husik hela mai ita tenke valoriza. Ne’e garante iha Konstituisaun RDTL,” hatete VPM Guterres semana kotuk (27/01) iha Salaun Auditorium UNTL, Liceu, Dili.

Tuir VPM Guterres, iha mundu internasional to’o pais ne’ebe kolonizados kolonialiasmo husi Europa nian sira utiliza lingua sira nian hanesan Ingles, Frances no mos Portugues.

“Ita tenki hatene katak lingua ne’e mai husi kolono tan ne’e ita labele muda historia tamba lian ne’e ema fo hanesan valor ida ba ita, hanesan prezente ida,” nia katak.
Nia hatutan, implementa lian materna la’os atu sobu ka halakon buat ne’ebe iha ona Konstituisaun maibe atu fasilita no valoriza kultura ne’ebe iha.

“Hau fiar katak ita nia kapasidade aprendizasen maka’as. Iha tempo uluk ne’e Portugues ne’e utilizadu ba ema sira ne’ebe escola, sira ne’ebe la escola aprende lian Indonesia no lian seluk maibe ita nia unidade nasional ne’e reforsa no avansadu iha tempu funu,” nia reforsa.
Alende ne’e, tuir VPM Guterrea katak presiza aprende lian seluk hanesan Ingles atu sai diak liu tan, Indonesia, Cina, Korea no lian Japaun nian.  “Hakarak ka lakohi ida ne’e mak ita nia futuro,” nia katak.

Entertantu tuir press release husi Organizasaun Rede Feto (RF) no Forum Non Govermentais Timor-Leste (FONGTIL) nia hare katak implementasaun lian maternal iha ensino baziku sei hamosu sukuisme no harahun unidade nasional.
Tuir press release ne’e katak, prinsipiu hanorin literasia uza povu nia lian inan hanesan meius importante atu dada ema ki’ik sira sai husi kiak no beik hetan ona fatin iha historia rezistensia Timor-Leste nian liu husi kampanha partidu FRETILIN nian kona ba alfabetizasaun ne’ebe hahu iha tinan1975.

Direitu atu hetan edukasuann bazeia ba lian inan direitu fundamental ne’ebe konsagra ona iha konvensaun Direitu labarik nian (Artigo29/c). Lei de bazes Educasaun lian, nakloke garante asesu non direitu ba educasaun ba sidadaun hotu-hotu laiha diskriminasaun bazeia ba jeneru.

“Ami fiar katak Timor-Leste iha oportunidade osan mean nudar nasaun joven ida atu la repete sala ne’ebe rai seluk halo iha sira nia luta no prosesu hari nasaun no sistema educasaun ho kualidade diak,” haktuir press release ne’e.
Iha parte seluk Observador Lian Inan, Anacleto Ribeiro, hateten implementasaun lian inan iha ensino baziku iha primeiru siklu hanesan dalan ida atu alunus sira bele komprende diak liu tan no bele ativu liu tan iha prosesu aprendijazen ho kualidade.

“Educasaun Multilingue sei promove inkluzaun social no sei hadia kualidade educasaun liu husi dalan hakbit labarik sira hotu-hotu liu liu sira iha area rural atu asseu ba Educasuan, la hare ba sira nia abilidade atu koalia lian ofisial iha sira nia escola,” dehan Observador Ribeiro.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here
Captcha verification failed!
CAPTCHA user score failed. Please contact us!