
Vise Prezidente Komisaun A (konstitutional, justisa, administrasaun publika, poder local e anti korupsaun), Arão Noe de Jesus Amaral, hateten proposta lei trafiku humanu tama ona iha meja komisaun nian hodi halo audensia.

Nia dehan, proposta lei hamutuk neen mak tama ona iha meja komisaun A nian atu halo audensia no diskusaun. Proposta lei sira ne’e mak hanesan proposta lei trafiku droga, indultu, resensiamentu eleitoral, advogadu privadu, eleisaun sukus no trafiku humanu.
“Hau husu meja atu fo fleksibilidade ba komisaun bele ajenda audiensia no diskusaun atu fasilita legislasaun sira ne’e la’o lalais,” Deputadu Noe hateten, iha plenaria Parlamentu Nasional.
Nia sujere, plenaria iha Segunda-feira deit, maibe Tersa to’o Kinta-feira fo tempu ba komisaun atu diskute proposta lei, tanba Sexta-feira deputadu sira ba halo kontaktu eleitoral iha munisipios.
Nia hatutan, komisaun sei halo audiensia uluk proposta lei sira ne’ebe prioridade mak hanesan proposta lei resensiamentu eleitoral, poder local, presiza preparasaun ba eleisaun 2017 no eleisaun sukus tinan ne’e.
Nia hatutan, kada proposta lei nia durasaun audiensia la hanesan, tanba proposta lei balun bo’ot presiza rona ema barak hanesan lei poder local, trafiku humanu no seluk tan.
Iha parte seluk, Vise Prezidente Grupo Feto Parlamentar (GFPTL), deputada Albina Marçal, hateten GFPTL fo prioridade ba proposta lei trafiku humanu, tanba asuntu ne’e presiza fo atensaun urgent mos.
Nia dehan sira halo ona diskusaun ho organizasaun feto sira kona ba proposta lei ne’e no iha rekomendasaun lubuk ida atu integra iha lei ne’e nia laran.
“Haree ida ne’ebe mak importante atu inklui iha future aprovasaun,” nia hateten.
Entretantu Acilino Manuel Branco, hateten sistema preparadu ona maibe atu halo resensiamentu iha rai liur sei hein proposta lei resensiamentu ne’ebe sei iha parlamentu.
“Hau espera, tempu badak lei ne’e aprova no promulga atu hatene lolos funsionamentu rensensiamentu nia lala’ok hodi fasilita servisu hotu,” nia esperansa.






