
Grupu rua agrikultores iha Distritu Aileu uja sistema Farmer Management Natural Regeneration ou Rejenerasaun Natural Maneja husi Agrikultor (FMNR), hodi proteje no halo rejenerasaun ai’horis.
Tuir Chefe Suko fahiria Luis Naimao, hateten sistema FMNR hanesan maneira ida oinsa komonidade atu dezemvolve fila fali aihoris ne’ebe tesi arbiru tiona, no amiasa atu mate tanba ne’e uja sistema ne’e hodi haburas hikas fali.
“Atu nune’e ita labele kole atu kuda aihoris foin, maibe oinsa it abele rejenerasi deit aihoris ne’ebe ita tesi tiona,” dehan Chefe Suko fahiria Luis Naimao foin lalais, iha Suko fahiria.
Tanba ne’e, nia dehan iha suko fahiria ne’e iha argrikultor nain 25 kada grupu ida iha ema nain 12 no nian 13 mak agora dadaun implementa hela sistema ne’e.
“No iha duni rejultadu, sira ladun tesi ai arbiru ona, no karik ai monu no rohan deit maka iha, antaun sira hatene uja maneira FMNR ne’e hodi rejenerasi fali ai refere,” dehan Chefe suko Naimao.
Enkuantu Manuel da Silva argrikultor ne’ebe implementa FMNR, hateten programa FMNR hetan suporta husi World Vision, tanba ne’e durante implementa programa ne’e World Vision oferese material barak hodi fasilita servisu agrikultor iha terenu.
“Sira fahe tizora, kado, insada, katana sira ne’e mai ami,” dehan agrikultor Manuel da Silva.
Manuel dehan, sistema FMNR ne’e mak, proteze ai ne’ebe tesi arbiru ou monu ho maneira hanesan rega, halo pagar hodi nune’e hetan protesaun, no du’ut labele sunu.
“No rai ne’ebe iha ai nia sorin ne’e tenke ke’e no lekar ba ai nia ninin-ninin no sempre tau matan hela deit,” Agrikultor Silva esplika.
Entretantu Director Ministeriu Agrikultura e Peskas iha distritu Aileu Galiene Gailus apoiu tebes kolaborasaun entre World Vision ho Ministeriu agrikultra oinsa atu implementa sistema FMNR iha aileu.
“Program ne’e iha duni pasu positive no iha valor dezenvolvementu ba parte agrikultura sira,” dehan Director Ministeriu Agrikultura e Peskas iha distritu Aileu Galiene Gailus.






