OPL la hala’o knar ho diak, FTM presiza fo kapasitasaun ba sira

0
93

Officer Protesaun ba Labarik (OPL) ne’ebe governu liu husi Ministeriu Solidaridade Sosial (MSS) oferese iha 13 Distritus, hodi bele tau matan ba labarik sira ne’ebe konflitu ho lei, atu  labarik sira labele involve iha konflitu ruma, maibe durante ne’e sira la hala’o sira nia knar ho diak.

Tuir Asisten Programa Protesaun ba Labarik iha Organizasaun Forum Tau Matan (FTM), Honorio Soares Almeida, katak komunidade barak iha area rurais lahatene OPL nia servisu.

“Importante MSS kapasita tan Official Protesaun Labarik sira iha distritu, atu bele ativu iha prosesu protesaun ba labarik, tanba dala ruma ami ba iha distritu hala’o programa ruma laiha partisipasaun husi OPL sira no pior liu mak keixa husi komunidade sira katak sira lahatene kona ba kompetensia OPL nian no sira nia papel iha distritu,” dehan Asisten Soares, semana kotuk (08/05), iha Kaikoli, Dili.

Nia hatutan, ate agora governu seidauk iha lei especial ida ba protesaun labarik nian, es espera katak governasaun foun ida ne’e bele kaer metin interese labarik nian, kria politika ne’ebe diak ba protesaun labarik tanba labarik mak autor ba dezenvolvimentu pais ida ne’e nian.

Hatan ba kestaun ne’e Xefe Departamentu Protesaun ba abarik iha MSS, Florencio Gonzaga  katak numeru OPL ne’ebe halao servisu iha distriu ema nain ida deit.

“OPL laiha fatin entau nia ba hala’o servisu seluk hanesan halo intervensaun ba kazu ruma involve labarik iha treinu, maibe ami sei halo nafatin monitorizasaun regular ba sira atraves de sentru regional ne’ebe estabelese husi ministerio iha distritu, e kada fulan ami mos hala’o enkontru regular ho sira kona ba implementasaun ne’ebe sira halo iha treinu,” hatan Xefe Gonzaga.

Xefe Gonzaga dehan, OPL nia papel principal mak halo koperasaun diak ho Sosiedade Sivil, Igreja no Profesores, Lideransa Komunitaria sira atu habelar informasaun kona ba edukasaun seksual, violensia fiziku, explorasaun ba komunidade atu sira mos bele prevene labarik ba violasaun sira hotu hasoru labarik.

Alende ne’e sira mos kopera ho polisia hala’o prosesu legal bainhira  labarik sira konflitu ho lei, no submete  labarik ba iha fatin ne’ebe hakmatek  hodi hetan apoiu social inklui mos halo monitorizasaun ba situasaun labarik.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here
Captcha verification failed!
CAPTCHA user score failed. Please contact us!