
Governu liuhusi Autoridade Protesaun Sivíl (APC) dadaun ne’e envolve iha implementasaun Programa Armazenamentu Umanitáriu Pasífiku (PHWP) hodi responde ba dezastre naturál sira iha Timor-Leste.
Sekretáriu Estadu APC, Mariano Reis, dehan katak programa jestaun armazenamentu umanitáriu ne’e importante tebes ba protesaun sivíl, hodi bele responde ba situasaun emerjénsia iha Timor-Leste.
“Dadaun ne’e APC envolve ona iha implementasaun jestaun armazenamentu umanitáriu pasífiku hodi hametin liután kooperasaun atu responde ba situasaun emerjénsia iha Timor-Leste,” nia hatete.
Nia dehan katak iha implementasaun programa ne’e, Timor-Leste sei konstrui armazén rua (2), ida (1) iha Baucau no ida (1) iha Maliana, kompletu ho ai-han iha laran.
“Jestaun Armazenamentu Umanitáriu Pasífiku ne’e kompostu husi nasaun oioin hanesan Japaun, Austrália, Alemaña, Nova Zelándia, Fransa, Fiji, Reinu Unidu, Timor-Leste no seluk tan,” nia informa.
Nia hatete katak ko’alia kona-ba dezastre, tenke iha jestaun armazenamentu ne’ebé di’ak no envolve mós Alfándega no Ministériu Saúde atu apoiu malu hodi responde ba emerjénsia bainhira dezastre ruma mosu, ho koordenasaun ho APC.
“APC koopera ho Sekretariadu Komunidade Pasífiku (SPC), kompromete ona atu implementa Programa Armazenamentu Umanitáriu Pasífiku (PHWP) iha Timor-Leste,” nia dehan.
Nia informa katak programa ne’e hanesan inisiativa multi-parseiru ne’ebé lidera husi Pasífiku no implementa iha nasaun sira ne’ebé mensiona ona, hodi hametin preparasaun ba dezastre no harii reziliénsia.
“Husi implementasaun ne’e sira mós apoiu ona USD 1,6 millaun ba kapasitasaun rekursu umanu, nune’e mós koordenasaun servisu entre Autoridade Protesaun Sivíl Timor-Leste ho rejiaun Pasífiku nian,” nia salienta.
Iha parte seluk, Deputy Director for Disaster Water Resilience, Pacific Community (SPC), Litea Biukoto, dehan katak Pacific Community marka prezensa Komisaun Nasionál Governasaun nian ba dahuluk ba Programa Armazenamentu Umanitáriu Pasífiku iha Timor-Leste, hodi hala’o papél krítiku ida atu estabelese prioridade sira no orienta implementasaun ne’ebé koordenadu no estratéjiku.
“Komisaun Governasaun Rejionál iha Fiji hodi identifika atividade prioridade sira, formaliza ona iha planu implementasaun nasionál ida no inkorpora tiha ona iha memorandu entendimentu ho Autoridade Protesaun Sivíl (APC),” nia informa.
Nia hatete katak sira mós asegura sistema armazenamentu no distribuisaun asesível, no katak sasan sira ne’ebé oferese responde ba nesesidade oioin husi feto, mane no ema ho defisiénsia sira.
“Sasan sira ne’ebé ita fó hodi responde liu ba ema sira ne’ebé iha risku boot liu ba dezastre naturál,” nia dehan.
Nia hatete katak implementasaun ne’e sei hahú no haforsa kapasidade liuhusi formasaun rejionál sira, ho planeamentu iha fulan hirak oin mai atu fornese formasaun iha Timor-Leste hodi habelar partisipasaun entre atór nasionál no lokál sira.






