
Falintil-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL) iha ona fatin seguru hodi prezerva istória militár no rekursu naturais Timor-Leste nian.
Xefe Estadu Maiór Falintil-Forsa Defesa Timor-Leste (F-FDTL) Tenente Jeneral Domingos Raul “Falur Rate Laek” hatete, fatin seguru ne’e konstrui husi kooperasaun Austrália iha Sentru Instrusaun Komandante Nicolau Lobato Metinaro ho naran Salaun Memorial.
Nia dehan, salaun ne’e sai hanesan fatin seguru hodi prezerva istória militár hodi fó ondra ba beiala sira-nia luta.
“Dadaun ne’e ita iha ona fatin seguru hodi prezerva istória militár nian no rekursu naturais Timor-Leste nian,” nia dehan.
Nia informa, fatin seguru ne’e ho nia intensaun hodi estabelese valór no ideia sira ne’ebé define dimensaun vertente nasaun nian. Tanba ne’e agradese ba apoia Austrália ne’ebé konstrui salaun memorial ida ne’ebé di’ak ba oin sai belun di’ak hodi kontinua apoia Timor-Leste iha kualker área inklui dezenvolvimentu forsa armada.
Entretantu Adidu Defeza Austrália iha Timor-Leste Kapitaun Mar e Gerra Matthew Richardson hatete, salaun memorial ne’ebé Forsa Armada Australia rasik mak konstrui iha Sentru Instrusaun Komandante Nicolau Lobato (CICNL) Metinaro hodi entrega ba F-FDTL utiliza hodi prezerva istória militár no rekursu naturais Timor-Leste iha laran.
Nia dehan salaun memoria ne’e nu’udar vizaun husi Jeneral Falur ba nia membru F-FDTL no ba komunidade veteranus sira hodi prezerva istória Militár ho rekursu naturais Timor-Leste iha laran.
“Ha’u entrega uma salaun memorial ho respeitu no agradesimentu boot, tanba Austrália iha istória naruk no orgullu amizade ho Timor-Leste,” nia dehan.
Nia informa, fatin ne’e nu’udar testemuña ida ba amizade ida ne’ebé dura no iha valór ne’ebé kaer metin.
“Fatin ne’e atu fó ondra ba sira ne’ebé mate ona, ida-ne’e mak fatin ida atu reflete ema hotu nia aspirasaun husi rezilensia ema kiik ida ne’ebé atu atinji buat boot sira.
Liuhusi unidade no determinasaun, ida-ne’e hatudu forsa estraordinária Timor-Leste nian no ida-ne’e hanesan lembransa ida ba ita hotu kona-ba saida mak ita bele atinji bainhira ita hamriik hamutuk,” nia informa.
Nia hatutan, fatin ne’e la’ós de’it hanesan rekoñesimentu, maibé hanesan fatin seguru hodi prezerva omenajen ida ba memoria, simbolu ba identidade ba sira ne’ebé luta ba dignidade no auto determinasaun.
“Uma memorial ida-ne’e sei tau tais sira husi munisipiu no pintura husi veteranus sira, guerilleiru sira, lider sira no funu nain sira ho sira nia atenbrani atu defende soberanu Timor-Leste, nune’e militár foinsa’e sira labele haluha passadu,” nia salienta.
Nia husu ba membru F-FDTL sira atu kuidadu fatin memorial ne’e nu’udar fatin ba istória ba reflesaun no fatin legadu sakrifisiu nian ne’ebé inspira jerasaun sira iha futuru.







