Médiku Jeral, iha Sentru Kuidadus Emerjénsia Obstetriku no Neonatal-Báziku (KEmON-B) iha Postu administrativu Liquiçá Villa, Munisípiu Liquiçá, Doutór Manuel Moruk informa tinan ida ona sira sosa bee hodi apoia servisu atendimentu ba inan isin-rua sira tuur-ahi tanba sistema kanalizasaun bee avaria.

“Ami-nia nesesidade bee iha maternidade ne’e makaas tebes, entaun ami tenke sosa dala ida $6 dolar 2200 litru uza ba loron tolu,” nia hateten iha servisu fatin Liquiça Villa.
Nia dehan sira hato’o ona informasaun ba iha autoridade kompetente hanesan administradór munisípiu no Bee Timor-Leste Empreza Públika (BTL, E.P), maibé seidauk rezolve.
Nia hateten sira mós enfreta menus rekursu humanu, liu-liu parteira sira iha de’it na’in neen la sufiseinte atu fahe oráriu durante 24 oras atende inan isin-rua sira partu.
Nia haktuir iha 24 oras nia laran sira atende inan isin-rua partu na’in 8 no tinan ida tomak sira fó atendimentu partu ba inan hamutuk 600 resin.
Reprezentante United Nations Population Fund (UNFPA), iha Timor-Leste, Pressia Arifín-Cabo hateten sentru maternidade ne’e funsiona di’ak tebes, maibé enfrenta problema barak ne’ebé difikulta sira nia servisu atendimentu lorloron nian, liu-liu mudansa servisu profesionál saúde sira-nian no kestaun infreastrutura bázika.
Nia dehan governu lokál tenke iha planu manutensaun ba fasilidade sira-ne’e atu asegura ekipamentu sira-ne’e di’ak no fornesimentu bee moos hodi evita problema saúde públika seluk.
“Ita presiza fó tan formasaun ba ema barak tanba nesesidade bo’ot tebes, dadus kada tinan inan isi-rua iha Timor-Leste hamutuk 40,000. No ami mós sei ko’alia ho governu kona-ba presiza iha insentivu ne’ebé di’ak ba profesionál saúde sira, liu-liu sira ne’ebé servisu iha área rurál,” nia hateten.
Nia preokupa kada tinan 47% inan isin rua husi 40,000 mak partu iha fasilidade saúde no 53% sei partu iha uma tanba fatór oioin.







