
Primeira Dama Timor–Leste, Isabel da Costa Fereira, hateten 60% feto Timor –Leste hala’o atividades iha vida agrikultura hodi sustenta sira nia moris, liu-liu feto iha area rural.

Nia fo sai dadus ida ne’e bainhira fo nia palestra iha konferensia Unleashing Women’s Economic Potential ; Women in Agribusness Timor-Leste, bazea ba dadus sensus uma kain tinan 2014 nian.
“Timor –Leste 60% feto sira okupa ho atividades agrikultura ba sira nia moris,” Primeira Dama Ferreira hateten, iha konferensia neebe hola fatiin, iha Hotel Timor, Dili.
Nia hatutan, ho persentajen ne’ebe iha, hatudu katak feto nia kontribuisaun bo’ot tebes ba iha aumentu produtividade agrikultura no haburas ekonomia nasional.
Entretantu Embaixadora Estadu Unidus Amerika iha Timor-Leste, Karen Stanton, hateten sira orgulho fo apoiu governu Timor –Leste no emprezaria feto sira liu husi projetu agrikultura avansa hodi dezenvolve ekonomia Timor-Leste.
Nia dehan, Timor-Leste presiza utilize rekursus ne’ebe iha hodi promove dezenvolvementu ekonomia esklusive no moris diak povu nian.
“Ita hamutuk identifika oportunidade sira no ultra passa bareira sira ne’ebe iha,” embaixadora Stanton enkoraja.
Nia mos husu ba mane sira, presiza rekonese papel feto nian iha nasaun ida ne’e, labele marjinaliza feto, tanba sira nia papel importante tebes ba dezenvolvementu.
Iha parte seluk, emprezaria feto Timor, Isabella Galhos, hateten ema hotu tenke rekonese feto nia servisus, tanba feto sira, liu-liu iha area rural servisu duni hahu husi servisu uma laran to’o iha liur.
“Feto nia papel iha agrikultura forte, tanba feto la’os deit hatene kuda ai oan, fa’an aihan, maibe lori aihan ba meja ne’ebe barak ema haluhan,” Galhos dehan.
Nia hatutan, feto sira sei hasoru obstaklu barak, liu –liu direitu ba propriedade atu bele dezenvolve atividade agrikultura hodi kontribui ba iha dezenvolvementu ekonomia nasional.







