Labarik TL Komprende Liu Lian Indonezia Duke Portugues

0
100
Rede edukasaun TLCE konsidera lingua sai bareira ba kualidade edukasaun iha Timor-Leste, tanba labarik sira hatene liu lian Indonezia duke Tetun no Portugues.

Responsavel ba programa Monitorizasaun no Advokasia iha Timor –Leste Coalition for Education (TLCE), João Soares R. Pequinho, hateten lingua sai bareira bo’ot ba kualidade edukasaun iha Timor –Leste, tanba labarik maioria komprende liu lian Indonezia duke Tetun no Portugues.

Rede edukasaun TLCE konsidera lingua sai bareira ba kualidade edukasaun iha Timor-Leste, tanba labarik sira hatene liu lian Indonezia duke Tetun no Portugues.

Tuir nia, ida ne’e akontese tanba governu rasik la halo investimentu hodi dezenvolve lian Tetun no Portugues, maske lian rua ne’e nudar lian ofisial iha Timor-Leste.

“Pior liu professores sira mos la domina lian ida ne’e ho lolos, entaun professores no alunus hotu la komprende,” Responsavel TLCE, Joao Soares R.Pequinho hateten, iha Dili.

Tanba ne’e nia dehan, uja lian Portugues iha prosesu aprendizajen hanesan dezastre nasional, tanba lian nudar instrumentu hodi introdus siensia ba estudantes, enkuantu lian ne’e alunus sirala hatene, oinsa mak bele hadia kualidade edukasaun.

Nia hatutan,lian mos sai obstaklu bo’ot ida ba labarik sira atu espresa sira nia hanoin kona ba sensia ruma iha prosesu aprendizajen, sira bele lakon sira nia direitu partisipasaun tanba la domina lian.

Entretantu membru Komisaun F (saude, edukasaun, kultura, veteranus no igualidade jeneru), Deputada Ilda Maria da Conçeicão, hateten ida ne’e akontese tanba TVTL laiha programa ida ne’ebe hodi atrai labarik sira nia atensaun.

“Konserteza labarik sira akompanha TV Indonezia nian, sira bele komprende bahasa Indonezia diak los,” nia dehan.

Nia dehan tan, lian sei sai obstaklu ba kualidade edukasaun iha Timor-Leste, kuandu eskola sira la adopta regras ida hodi obriga estudantes tenke koalia lian Portugues.

“Pior liu iha uma inan aman la hanorin, pratika importante tebes atu labarik sira komprende lingua ho diak,” nia dehan.

Tanba ne’e rekomenda ba Ministerio Edukasaun atu kria programa ne’ebe edukativu fo sai iha TVTL, nune’e labarik sira bele asesu hodi aprende buat ruma, la’os TVTL loke fali telenovela ne’ebe la merese labarik sira atu hare.

Iha parte seluk, dona da casa Agustina Fernandes, rekonese katak nia oan sira hatene liu lian Indonezia duke lian Portugues, tanba loron-loron sira hare TV Indonezia.

“Ita koalia Tetun ba mos, sira simu ho lian bahasa deit no halimar ho nia kolega sira mos sira koalia deit bahasa ba malu,” Fernandes rekonese.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here
Captcha verification failed!
CAPTCHA user score failed. Please contact us!