
Membru Parlamentu Nasional kestiona kona ba funsionamentu laboratorium iha Servisu Investigasaun Kriminal, tanba durante ne’e bainhira halo teste ruma sempre lori ba rai liur.
Deputadu Cesar Valente de Jesus, hateten governu tenke toma atensaun, nune’e prosesu teste ne’ebe liga ba prosesu investigasaun bele la’o ho diak.
“Halo teste hanesan urina no buat ki’ik sira ne’e, ita esforsu para bele halo iha nasaun laran deit, la presiza ba rai liur,” Deputadu de Jesus preokupa, iha Parlamentu Nasional.
Tuir nia, funsionamentu laboratorium Servisu Investigasaun Kriminal (SIK) ne’e importante duni, nune’e bele hamenus kustu ba rai liur nian.
“Laboratorim ne’e uniku, meius atu identifika no deskobre informasaun ruma liga ba pesoal idak-idak ninian,” Deputadu husi bankada Congresu Nasional Rekonstrusaun de Timor (CNRT) ne’e dehan.
Nia hateten, presiza prepara rekursu humanu no fasilidade sira, atu bele fasilita servisu profesionalidade polisia investigasaun kriminal ninian, tanba agora dadaun sira mak hala’o hela knar ne’e.
“Hau rasik seidauk hare proposta de orsamentu husi Sekretariadu Estadu Seguransa, maibe hau rona, sira tau hela verba ida ou osan atu hare kona ba asuntu ne’e ,” nia dehan.
Hatan ba preokupasaun ne’e, Xefe Servisu Investigasaun Kriminal, Superintendente Calisto Gonzaga, katak laboratorium funsiona hela.
“Ami halo ona teste hanesan ultra violet nian hanesan urine, ne’e hanesan testu baziku sira e durante ne’e la’o hela,” Xefe SIK, Superintendente Gonzaga hateten, iha Kaikoli, Dili.
Nia dehan, agora dadaun Polisia Investigasaun Kriminal esforsu, oinsa para bele hetan sampel atu ne’e hanesan teste ran no DNA bele ona atu halo teste iha rai laran.







