
Reprezentante Sekretaria Estadu ba Promosaun Igualidade, Herminio Xavier husu ba inan aman sira atu fo tratamentu hanesan entre oan feto no mane iha familia laran, tanba sira iha direitu ne’ebe hanesan mos hodi asesu ba setor hotu.

Liu-liu iha area edukasaun, nia dehan, labarik feto sira mos iha direitu atu asesu ba iha edukasaun iha nivel ne’ebe as hanesan mos ho oan mane.
Tuir nia, to’o ona tempu atu hakore an husi hanoin uluk nian ne’ebe fo prioridade deit ba oan mane.
“Ita mos husik ita nia oan feto sira kontinua sira nia estudu,” Xavier dehan, bainhira partisipa selebrasaun loron mundial ba labarik feto ne’ebe organiza husi Plan Internasional, iha distritu Aileu.
Maske dadaun ne’e, nia dehan, Timor –Leste iha ona progresu ne’ebe signifikativu ba asuntu promove igualidade, maibe sistema patriarkal sei domina, liu –liu iha area remotas sei fo liu prioridade ba oan mane.
“Ita la dehan kultura ne’e at, maibe ida ne’e halo diskriminasaun ba labarik feto sira,” nia hateten.
Nia hatutan, Sekretaria Estadu ba Promosaun Igualidade (SEPI) sei esforsu makas liu husi grupo trabalho jeneru sira ne’ebe estabelese ona iha nivel distrital to’o iha nasional, kontinua halo advokasia no influensia iha nivel rural to’o nasional atu fo mos importansia ba labarik feto sira.
Cristina da Conçeicão, nudar inan ida husu ba inan aman sira atu enkoraja no suporta nafatin oan feto sira hodi asesu ba edukasaun nivel as maske ho limitasaun oi-oin, realidade oras ne’e dadaun feto barak mosu iha publiku tanba edukasaun.
Nia mos husu ba labarik feto sira atu nafatin iha boa vontade ba eskola, maske familia hasoru limitasaun oi-oin tanba edukasaun mak xave importante iha futuru no hatudu ba ema hotu, katak feto mos bele kompete ho mane sira iha area sensia.
“Husu ba entidade hotu-hotu atu supporta no enkoraja nafatin labarik feto sira asesu ba edukasaun, demokrasia no foti desizaun,” nia husu.






