Komunidade Rural Barak Laiha Asesu Ba Bee no Saneamentu

0
72

Ministru da Saude, Rui Maria de Araujo hateten liu husi programa visita saude na familia iha teritorio tomak, professional saude sira identifika komunidade barak iha area rural seidauk iha asesu ba iha bee moos no sintina.

Komunidade iha area rural barak maka seidauk asesu ba bee moos no saneamentu, ne’ebe identifika liu husi programa saude na familia.

Nia dehan, komunidade sira ne’e moris vulneravel tebes no risku ba moras oi-oin tanba laiha higiene ne’ebe diak.
Nia hateten, ba futuru tenke estabelese forsa integradu ida entre governu, parseiru doador no implementador sira hodi responde ba iha problema ida ne’e, liu –liu ajuda hadia estatutu saude komunidade sira nian.
“Husi vizita domisiario ne’ebe professional saude sira halo iha teritorio Timor –Leste, ami detekta aspeitu importante rua : hanesan bee moos no saneamentu atu ita muda estatutu saude ne’ebe komunidade sira infrenta ohin loron,” nia hateten bainhira halo enkontru ho Diresaun Nasional Agua e Saneamentu no parseiru doadores no implementador sira iha salaun enkontru Ministerio da Saude Kaikoli, Dili.
Nia dehan, iha aldeia balun fonte bee iha, maibe laiha kanalizasaun entaun obrigada komunidade sira tenke kuru bee iha mota kuak hodi utilize ba nesesidade lor-loron.
Entretantu Reprezentante Diresaun Nasional Agua, Martinus Nahac rekonese problema bee mos liu –liu iha area rural komunidade barak seidauk asesu ba sistema fornesementu bee.
Nia dehan, tuir dekretu lei 4/2004 katak sistema fornesementu iha area urbana ne’e responsabilidade governu nian intermus servisu operasional, manutensaun no fornesementu, maibe iha area rural depois governu halo konstrusaun, ne’e responsabilidade komunidade nian atu asegura sustentabilidade.
“Ba area rural governu la tau orsamentu hodi halo manutensaun, entaun fasilidade sira ne’e aat ou estragus tanba dezastre naturais ruma komunidade sira fila fali ba kotuk laiha bee,” nia hateten
Tanba ne’e, nia espera governu foun mai bele iha politika diak no komitmentu iha alokasaun orsamentu hodi rezolve problema sira ne’e iha baze.
Portantu dadus Joint Monitoring Program ne’ebe halao husi agensia UNICEF iha tinan 2015 hatudu populasaun 73% mak asesu ona ba bee mos.
Iha parte seluk, Diretor Ezekutivu organizasaun TimorAid, Florentino Sarmento apresia ho inisiativa ministerio saude nian atu konvena forsa hamutuk hodi rezolve problema bee moos iha area rural.
Nia sujere, ba ministerio saude atu uniformaliza mekanismu aprosimasaun ba komunidade sira, tanba durante ne’e organizasaun implementador sira uza ida –idak nia metodu, hanesan balun fo subsidio balun fali fo edukasaun enkoraja komunidade sira atu halo kanalizasaun bee no konstrusaun sintina.
“Diferensia ida ne’e fo impaktu bo’ot, liu –liu fo risku ba ami nia pesoal sira ne’ebe servisu iha terenu, hau hein katak governu foun mai bele define politik diak no uniformaliza aprosimasaun nian,” nia hateten
Nia dehan, problema bee moos iha area rural mak laiha sustentabilidade ba sistema fornesementu bee.
Nia informa, sira servisu mak halo kanalizasaun bee moos ba iha komunidade nia uma no eskolas.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here
Captcha verification failed!
CAPTCHA user score failed. Please contact us!