
Reprezentante Prezidenti Autoridade Munisípiu (PAM) Ainaro, Ruivo Barros Magno hateten, Aldeia 18 iha sira-nia munisípiu to’o agora seidauk asesu ba eletrisidade, tanba ne’e komunidade nafatin moris iha nakukun laran, liuliu iha tempu kalan, no limita atividade sosiál, edukasionál, no ekonómiku oioin iha nivel aldeia.
“Iha Munisípiu Ainaro iha suku hamutuk ruanulu resin ida (21) no aldeia hamutuk atus ida tolunulu resin ida (131), maibé iha aldeia sanulu resin ualu (18) mak to’o agora sei hela deit iha nakukun laran.
Ami hato’o dala barak ona ba EDTL (Eletrisidade de Timor-Leste) atu bele dada eletrisidade ba komunidade sira, maibé to’o agora eletrisidade seidauk to’o ba komunidade sira-ne’e, entaun liuhusi problema sira-ne’e fó impaktu ba labarik sira iha atu estuda iha tempu kalan, no atividade ekonómiku sira labele dezenvolve,” Reprezentante PAM Ainaro, Ruivo liuhusi via-telefone.
Nia subliña, aldeia sira ne’ebé EDTL rejista ne’e, balun konstrusaun komesa lao ona, hein finaliza de’it hanesan iha Suku Maubisi Vila, Aldeia Tidituku hein deit ona kompañia atu finaliza enkuantu seluk dadus tama hotu ona iha planu 2025 nian.
“Komunidade sira ne’ebé hela iha aldeia sira-ne’e hela dook malu, entaun susar atu dada eletrisidade ba sira, maibé dadus ita simu hotu ona, bainhira labele dada eletrisidade ba ita sei distribui deit panel solar ba sira hanesan iha Suku Leolima aldeia Goulau hein ita distribui deit ona panel solar ba sira,” nia afirma.
Nia mós hatutan, kondisaun jeográfika ne’ebé dezafiante, limitasaun orsamentu, no limitasaun téknika mak sai hanesan fatór prinsipál ne’ebé difikulta projetu eletrifikasaun iha rejiaun refere.
“Eletrisidade ne’e la’os de’it kona-ba lampu ne’ebé lakan, ida-ne’e preokupa ho kualidade moris, edukasaun, saúde, no kresimentu ekonómiku komunidade nian, ami sei dudu nafatin governu sentrál atu nune’e bele rezolvel,” nia akresenta.
Iha fatin seluk, Koordenadór EDTL Munisípiu Ainaro Julio de Sá Benevides hateten, munisípiu Ainaro iha aldeia balun mak to’o agora seidauk halo instalasaun eletrisidade, tanba komunidade sira hela mak dook malu no balun kompañia mak halo servisu tarde.
“Suku Liurai hetan ona tenderizasaun husi kompañia, maibé prosesu mak lao tarde liu, tanba ne’e mak ita sei hein hela bainhira mak sira atu finaliza. Prosesu eletrisidade ne’e impaktu husi kompañia sira mak servisu la ho responsabilidade, tanba ne’e konstrusaun no instalasaun ne’e tarde to’o agora seidauk finaliza,” hatutan.
Tuir dadus ne’ebé jornalista TDW asesu kona-ba aldeia sira ne’ebé seidauk asesu eletrisidade mak hanesan, Aldeia Ainaro-Kik iha Suku Foho-Ailico, Aldeia Gou-Lau iha Suku Leolima, Aldeia Blehetu iha Suku Mulo, Aldeia Maulefo, Hatubuti, Guololo iha Suku Aituto, Aldeia Talale iha Suku Edi, Aldeia Gourema iha Suku Horai-Quik, Aldeia Hohonaro iha Suku Liurai, Aldeia Ernaro iha Suku Manelobas, Aldeia Borro-Ulo, Hahitali, Lebululi, Maulai, Resulau, Quiri-Coli iha Suku Manetu, Aldeia Teli-Tuco, iha Suku Maubesi-Vila, Aldeia Boltama iha Suku Casa.






