SFCG Organiza Diskusaun : Hado’ok Foinsa’e Husi Manipulasaun

0
60
SFCG hala’o diskusaun kona ba hado’ok foinsa’e husi manipulasaun, loke sira nia hanoin atu nune’e sira labele monu ba ema seluk nia manobra.

Organizasaun Search For Common Ground (SFCG) hala’o diskusaun kona ba “hado’ok foinsa’e husi manipulasaun”, hodi fahe informasaun ba sira hotu oinsa mak sira bele hado’ok an husi intensaun at husi ema seluk.

SFCG hala’o diskusaun kona ba hado’ok foinsa’e husi manipulasaun, loke sira nia hanoin atu nune’e sira labele monu ba ema seluk nia manobra.

Country Director SFCG, Jose Francisco de Sousa, katak agora oportunidade ne’ebe diak tebes atu fo informasaun ba foinsa’e sira atu hado’ok an husi interese grupo ida rua nian, tanba jovens vulneravel liu no fasil monu iha interese sira.

“Hametin pozisaun joven sira nian, atu sira labele monu ba tentasaun ruma no adere ba parte sira ne’e,” Diretor Sousa hateten, iha salaun Universidade Dili, Dili.

Iha fatin hanesan, orador no atual Director of Community Development Institute, Olandino Rui de Andrade, hateten jovens ho idade 17-29 ne’e fasil liu monu iha tentasaun hodi kompleta sira nia nesesidades.

Nia hatutan, foinsa’e hanesan targetu primeiru ema uja hodi mobiliza, influensia no politiza ema seluk nia hanoin ba interese grupo ida rua nian, tanba foinsa’e hanesan ran manas no iha fiziku ne’ebe forte.

“Sira tenke firme no labele fo oportunidade ba ema seluk atu halo manipulasaun ba sira, ita hatene katak iha aimoruk at balun komesa tama iha ita nia nasaun,” nia dehan.

Prezidente Konselho Nasional Joventude, Leovigildo da Costa Hornai, preokupa tebes tanba ema uja jovens (feto ho mane) ba sira nia interese privadu, liu-liu sira ne’ebe vulneravel liu iha aspeitu social, ekonomia inklui konesementu.

Tanba ne’e nia dehan, tenke iha koordenasaun servisu ne’ebe rigorozu, tanba manipulasaun bele direita no indireita husi grupu balun atu hetan pozisaun politiku.

“Tenke hanoin, esforsu, vontade politika no tenke iha kualidade lideransa iha nivel hotu, liu-liu administrador distritus, sub-distritus, xefe sukus inklui xefe aldeia sira hodi buka solusaun ba problema ne’e,” nia sujere.

Entretantu Adjuntu Provedoria dos Direitus Humanus e Justisa, Silverio Pinto, hateten kuandu akontese violasaun direitus humanus ruma, konserteza iha mos krime, tenke destini didiak akru sira ne’e.

“Violasaun direitus humanus mosu, bainhira violasaun ne’e komete husi autoridade estadu, maibe jovens ou ema sivil sira mak halo, ne’e krime,” Adjuntu Pinto hateten.

Nia hatutan, PDHJ fo prioridade liu ba prosesu kazu krime duke violasaun direitus humanus.

Ne’ebe bainhira iha keixa autoridade estado ida halo violasaun hasoru komunidade, la’os deit violasaun direitus humanus maibe krime mos tenke halo investigasaun.

“Entrega ba Ministeriu Publiku atu halo akuzasaun ba tribunal,” nia dehan.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here
Captcha verification failed!
CAPTCHA user score failed. Please contact us!