Sentru Terapia iha Asosiasaun Hi’it Ema Ra’es Timor (ASSERT) fo asistensia terapia ba defiente sira hanesan ain no liman kleuk, istika no mamar no pasiente ho moras stroke.Tuir Responsavel Fisioterapia, Thomas Oqui total defisiente no pasiente stroke ne’ebe halo ona terapia iha sentru ne’e hamutuk 1.900, e balun rekopera tiha ona.
“Kliente barak mak hetan susesu bainhira tuir terapia, barak mos la susesu tanba tarde asesu ba fasilidade terapia,e ami sempre husu koperasaun entre familia importante tebes atu labele baruk halo tuir saida mak sira hetan iha sentru,” dehan Responsavel Fisioterapia, Oqui, foin lalais hosi sede ASSERT iha Becora, Dili.
Kona ba tempu bainhra atu rekopera fali sira nia saude, nia hatutan, sira la determina durasaun ba terapia, maibe depende ba kondisaun kliente sira nian “ ba labarik no adultu sira ne’ebe hetan alezadu fulan ida halo kedas intervensaun ne’e diak, maibe se kleur ona ne’e difisil atu hare,” responsavel ne’e dehan.
Nia informa, durante fo asistensia ba kliente sira uza fasilidade manual hanesan kama, besi kaer hodi la’o, eskada halo ho ai ne’eduni loron ida sira fo atende ba ema nain walu tanba sira iha nain hat deit mak akompania prosesu terapia.
Iha parte seluk Koordenador DepartementuKComunidade Baze Rehabilitasaun (CBR) ASSERT, Jose Pinto katak sira la’o haleu distritus atu identifika komunidade ne’ebe iha problema ho fiziku nune’e bele submete ba iha parte saúde nian atu halo intervensaun lalais.
“Ami seidauk iha Programa Early Detection maibe agora dadaun ami halo advokasia no fahe informasaun ba komunidade liu husi programa bola basket uza kadeira roda, teatru komunidade no akompania SISKA atu promove ami nia servisu halai liu ba fisiku,” Kordenador Pinto esplika.
Kauza ema ida sai defisiente alende nanis kedas ho moris mai, mos tanba falta de nutrisaun, tanba ne’e inan sira bainhira isin rua tenke consume aihan ne’ebe iha nutrisaun diak.







