Quarta, Maio 01, 2024
Total visitors: 766366

Xefe Gabinete Relasaun Externa no Komunikasaun iha Autoridade Protesaun Sivil, Cesario da Silva Marques informa anin bo’ot ne’ebé akontese iha teritorio tomak iha dia 30 fulan-janeiru até dia 5 fulan-febreiru tinan 2024, sobu estraga komunidade nia uma hela fatin hamutuk 119. Alende ne’e iha mos uma lima (5) mak rai halai estraga no uma neen (6) ahi han.

Xefe Gabinete Relasaun Externa no Komunikasaun iha Autoridade Protesaun Sivil, Cesario da Silva Marques informa anin bo’ot ne’ebé akontese iha teritorio tomak iha dia 30 fulan-janeiru até dia 5 fulan-febreiru tinan 2024, sobu estraga komunidade nia uma hela fatin hamutuk 119.

Nia dehan uma ne’ebé hetan estragus husi tipu dezastre tolu ne’e, lokaliza iha munisípiu Aileu anin sobu uma hat (4), munisípiu Ainaro anin sobu uma 28 no ahi han uma ida, iha munisípiu Baucau anin sobu uma ida, munisípiu Bobonaro anin sobu uma 13, rai halai fera uma tolu no ahi han uma rua, munisípiu Covalima anin sobu uma rua no ahi han uma ida, munisípiu Ermera anin sobu uma 31, rai halai uma rua no ahi han uma ida, munisípiu Lautem anin sobu uma tolu, munisípiu Liquiça anin sobu uma 14, munisípiu Manufahi anin sobu uma ida, Rejiaun Espesial Oecusse Ambeno anin sobu uma ida, munisípiu Viqueque anin sobu uma 13 no ahi han uma ida.

“Oras ne’e dadaun komandu autoridade protesaun sivil munisípiu sira no parseiru oferese ona asistensia emerjénsia ba familia afetadu sira ne’ebé mak oras ne’e dadaun sofre hela tuir baze legal ne’ebé atribui kompetensia ba autoridade,” nia hateten liu husi konferensia imprensa aktualizasaun dadus dezastre naturais iha teritorio nasionál iha edifisiu APC Matadoru, Dili

Nia hateten dezastre ne’ebe akontese semana kotuk la rezulta vitima ba kanek no lakon vida tanba familia sira konsege protese aan.

Konaba apoia rekuperasaun ka material konstrusaun ba vitima sira atu halo re-konstrusaun ba sira nia hela fatin, nia dehan ekipa sei halo verifikasaun ba uma hira ne’ebé hetan estragus tuir klasifikasaun ne’ebé defini ona iha lei atu bele distribui apoia bazeia ba estragus ne’ebé iha.

Nia haktuir dificuldade ne’ebé sira hasoru iha treinu mak rekursu umanu limitadu no kondisaun estrada ne’ebé ladiak susar ba sira atu halo responde ne’ebé rapidu ba vitima sira, bainhira akontese dezastre iha teritorio nasionál.

Iha parte seluk, Joventude José da Silva hateten problema mudansa klimatika sai atensaun bo’ot husi nasaun hotu iha mundu no nasaun hotu-hotu konsidera asuntu ida ne’e tenke sai prioridade iha politika no orsamentu hodi redus risku dezastre no kustu ba responde emergensia no rekuperasaun.

“Dezastre naturais ne’e akontese ita la espera, maibe ita tenke halo ona buat ruma atu redus risku sira alende halo asaun responde ba vitima sira,” nia hateten.

Nia konsente partisipasaun komunidade nian ba asaun sira hanesan re-floresta ne’e presiza tebes, maibe governu tenke dezenho programa ne’ebé diak hodi mobiliza komunidade sira hola parte no apoio institusaun sira ne’ebé halao atividade reflorestasaun.