- Publika iha: 17 Janeiro 2012
Falta bee moos no elektrisidade ne’e preokupasaun ne’ebe tuir los labele akontese iha sentru saúde tanba pesoal saúde sira atu fo asistensia ne’ebe diak ba pasiente no komunidade sira presiza bee moos no elektrisidade.
Maibe iha fatin Maternidade iha Sentru Saúde Uatocarbau (SSU) Subdistritu Uatocarbau, Distritu Viqueque, parteiras no medicos fo asistensia ba inan partus sira ho lilin iha tempu kalan 12:00 ba leten tanba Maternidade laiha solarsel no funsionarius limpeza sira tenke ba kuru bee iha fatin seluk hodi fase eqipamentu ne’ebe pesoal saúde sira presiza.
“Ami nia prosesu atendimentu lao diak maibe ami nia difikuldade ne’ebe presiza atende urjente hanesan ahi iha uma maternidade tanba Sentru Saúde Uatocarbau elektrisidade lakan to’o 12:00 kalan. Ne’e sai perkupakasun bo’ot ba ami bainhira pasiente tama iha 12:00 kalan ba leten. Nune’e mos bee moos tanba servisu maternidade ne’e presiza bee entau ami nia kliner sira ba husu bee iha komunidade atu kuru hodi fase ekipamentu ne’ebe parteira sira presiza,” dehan Xefi SSU, Jeremias Mota, semana kotuk (3/1), iha knar fatin, iha Uatocarbau, Viqueque.
Xefi Mota hatutan katak sira hato’o ona preokupasaun ne’e ba iha Distritu kuaze tinan ida ona atu tau solar-sel iha uma maternidade atu bainhira elektrisidade mate iha tempu kalan ahi bele naroman nafatin maibe to’o ohin loron seidauk realiza.
Maibe tuir pasientes rasik SSU mos enfrenta problemas seluk ho nia rekursus umanus no administrasaun sentru ne’e nian.
Tuir pasiente ida ne’ebe la koi fo sai nia identidade hateten katak prosesu atendimentu iha SSU ladun diak tanba pesoal saúde sira dala barak preokupa ho servisu privado hanesan iha tuku 12:00 lokraik pasiente ruma tama iha sala emerjensia maibe doutor no infermeiru laiha no familia pasiente tenke ba buka tuir iha uma.
“Dala ruma inan isin rua sira atu partus mai iha uma maternidade maibe parteira sira laiha fatin. Ami tenke ba buka tuir fali iha sira nia uma entau inan partus barak mak partu iha uma ho daya [parteira tradisional] sira. Ne’e mak preokupasaun ne’ebe ami hasoru,” dehan fontes konfirmado ne’e.
Hatan ba kestaun ne’e Xefi SSU hateten katak atendimentu ne’e depende ba pasiente.
“Se konsulta hotu, ne’e hotu ona, maibe se seidauk hotu ami kontinua laos to’o meudia deit.”
Nia hatutan katak iha tempu lokraik sira la hein iha Sentru maibe sira iha ida–ida nia uma, maibe pessoas saude iha piket atu fo asistensia ba pasiente ne’ebe tama iha centru saúde.