- Publika iha: 24 Novembro 2022
Ministra Saúde, Doutora Odete Maria Freitas Belo rekoñese rekursu umanu iha área saúde mentál, liu-liu médiku psiquiátria foin na’in-rua no enfermeru espesialsita ba saúde mentál seidauk iha tanba ne’e servisu atendimentu saúde mentál iha rai laran seidauk másimu.

Ministra enkoraja médiku jerál no enfermeru sira atu aplika vaga bolsu estudu espesialista nian, ne’ebé governu loke kada tinan atu bele aumenta númeru rekursu hodi reforsa servisu atendimentu saúde mentál iha rai laran.
“Ita haree rekursu umanu ne’e la’ós limitadu laiha duni. Atualmente ita iha de’it psiquiátria na’in-rua, ida ne’ebé kleur ona mak doutór Gaspar no ida fali ne’ebé foin finaliza estudu iha tinan kotuk mak doutór Edmundo. Sira na’in-rua de’it atu fó atensaun ba territóriu tomak ne’e la sufisiente, maibé ho sira na’in-rua nia prezensa hamutuk ho diretór sira kontinua fó kapasitasaun no formasaun ba ita-nia pesoál saúde sira ne’ebé responsável ba moras halo ema tenke sofre tempu naruk hanesan kankru, HIV/SIDA, ne’ebé dalaruma afeta sira-nia psikolojia,” nia hateten hafoin halo abertura formasaun ba pesoál saúde sira iha Kampus Instituto Ciência Religiosa (ICR) Lahane, Díli.
Nia dehan medikamentu ba moras mentál ne’e tama iha grupu medikamentu psikotropika narkotika. Aimoruk grupu ida ne’e difisil atu hetan asesu, liu-liu iha períodu Covid-19 tanba produsaun menus.
Nia hatutan atu lori aimoruk grupo ida ne’e mai rai laran mós prosesu difisil tanba kuantidade ne’ebé presiza ki’ik, entaun dalabarak kompaña sira laiha interese atu hatama aimoruk grupu ida ne’e.
Nia informa dadaun ne’e aimoruk ba moras mentál stok iha ona atu responde ba pedidu fasilidade saúde sira hodi fo atendimentu ba pasiente moras mentál sira iha rai laran.
Iha parte seluk, Mediku Psiquiatria, Doutor Gaspar Quintão hateten formasaun ba pesoal saúde sira iha rai laran importante, maibé governu tenke haruka duni médiku jerál sira ba hasai kursu espesializada ba área saúde mentál.
Nia dehan dadaun ne’e sira na’in-tolu de’it, médiku psiquiátria nasionál na’in-rua no Cubana na’in-ida mak presta hela servisu atendimentu saúde mentál iha rai laran.
“Ita presiza tan atu haruka sira liu-liu médiku jerál sira ne’ebé servisu klur ho ami atu bele kontinua estudu hasai espesialista, atu mai reforsa tan iha Timor-Leste. La’ós de’it médiku espesialista, maibé enfermeru espesialista iha saúde mentál mós ita presiza tanba ate agora ita seidauk iha,” nia hateten.
Nia hateten entidade hotu tenke toma responsabilidade fahe mensajen prevensaun nian, liu-liu enkoraja no fó hanoin sidadaun sira hotu atu promove moris balansu entre físiku, hanoin no espirituál.
“Ita enfrenta difikuldade ruma hanesan iha relasaun ho kolega no doben, sei iha dalan seluk dalaruma katak ne’e faze ida ne’ebé moris ita tenke hasoru buat ne’e ho fuan bo’ot no domin bo’ot, nune’e ita bele ultrapasa. Sé ita sente ida ne’e sai hanesan buat ne’ebé presaun makaas halo ita sente ladi’ak entaun ita bele monu ba stress makaas, depresaun makas sai ansiedade tanba ne’e iha situasaun sira agora ne’e ita presiza partilla mensajen prevensaun barak liu,” nia haktuir.