Xefe Departamentu Jestaun Autorizasaun no Introdusaun Medikamentu, iha Ministeriu Saúde, Teodoro de Jesus informa sira identifika tan aimoruk items lima (5) ne’ebe kuantidade konsumu aas iha rai laran haruka ba laboratoriu Therapeutic Goods Administration (TGA) Australia, atu halo teste ba kualidade.

Xefe Departamentu Jestaun Autorizasaun no Introdusaun Medikamentu, iha Ministeriu Saúde, Teodoro de Jesus informa sira identifika tan aimoruk items lima (5) ne’ebe kuantidade konsumu aas iha rai laran haruka ba laboratoriu Therapeutic Goods Administration (TGA) Australia, atu halo teste ba kualidade.

Nia dehan aimoruk sira ne’e mak hanesan Aspirin 75 mg tablet, Atenolol tablets Bp 50 mg, Bisoprolol Hemifumarate USP 5 mg, Ampicillin sodium powder for injection IV/1M 1g no Oxytocin BP 5 Units/ml injection IM/IV. Aimoruk sira ne’e uza ba tratamentu moras infesaun, ipertensaun, moras fuan no maternidade nian.

“Kada tinan nasaun pacific iha aseitasaun ida ba items 10. Sira fo items 10 ba ita atu eskolha, entau husi items 10 ne’e ami hare fali kuantidade konsumu ne’ebe iha tanba ne’e ami diresaun nasional foti asaun ida katak ami hakarak hare ba iha maternidade nian oxytocin mak uza barak. Entaun ita koko atu hare fali aimoruk sira ne’ebe konsumu barak ne’e atu teste provas fali aimoruk sira ne’e nia kualidade,” nia hateten iha servisu fatin Kaikoli, Dili.

Nia hateten TGA Australia iha programa ida naran Pacific testing medicine program ne’ebe kompostu husi nasaun sira iha pacific no Australia hakarak inklui Timor-Leste atu bele halo teste ba kualidade aimoruk ne’ebe utiliza iha rai laran.

Nia hatutan antes ne’e sira haruka uluk items lima ba halo teste no rezultadu hatudu iha items rua mak kualidade tun mak aimoruk Simvastatin no Dexamethasone tanba ne’e sira retira ona aimoruk sira ne’e husi fasilidade saúde hotu.

Nia informa sira mos halo ona diskusaun ho TGA atu apoia governu estabelese autoridade regulador iha Timor-Lest atu bele halo teste ba kualidade medikamentu sira ne’ebe utiliza iha rai laran.

Iha parte seluk, Diretora Servisu Apoia Diagnostiku no Therapeutiku, iha Hospital Nasional Guido Valdares (HNGV), Mingota da Costa Herculano hateten problema bo’ot ne’ebe dadaun ne’e enfrenta mak resistensia aimoruk tanba ema barak uza aimoruk la rasional.

Nia dehan sosiedade nia konhesementu konaba aimoruk sei menus tebes tanba ne’e importante mos parte farmasista sira atu halo esplikasaun ne’ebe klean ba pasiente sira konaba utilizasaun aimoruk ho nia funsaun.

“Ita tenke hatoman ita nia komunidade hatene saida mak nia uza ba nia isin tanba dalabarak sira lahatene aimoruk nia naran, sira dehan deit sira hetan aimoruk kinur, mutin ne’e ladiak,”nia hateten.

Nia hateten iha aimoruk antibiotika balun ne’ebe rezultadu laboratoriu reporta ona katak resistensia hanesan aimoruk Meropenem. Aimoruk ne’e uza barak no hanesan last choice, ne’e perigu tebes tanba ne’e importante atu teste uluk ba moras infesaun sira molok pasa reseita antibiotika no tenke eduka pasiente sira konsumu aimoruk ho propriu.