Sexta, Março 29, 2024
Total visitors: 766366

Xefe Gabinete Kontrolu Kualidade no Komunikasaun Sosial, iha Hospital Nasional Guido Valdares (HNGV), Parteira Sara Maria Freitas Xavier hateten prestasaun servisu atendimentu ba inan isin rua no inan partu sira iha progressu ne’ebe diak tanba numeru mortalidade inan kada tinan iha redusaun.

Xefe Gabinete Kontrolu Kualidade no Komunikasaun Sosial iha HNGV, Parteira Sara Maria Freitas Xavier hateten prestasaun servisu atendimentu ba inan isin rua no inan partu sira iha progressu ne’ebe diak.

Nia dehan, durante tinan 2020, inan isin rua ne’ebe partu iha sala maternidade hospital nasional hamutuk 5595, no husi numeru ne’e inan nain walu mak mate tanba komplikasaun ran fakar depois partu no sofre moras hipertensaun durante isin rua.

“Mortalidade inan ita hare iha redusaun tanba tinan 2020, inan nain walu mak mate. Maske ida ne’e tuir lolos labele akontese, maibe kompara ho tinan 2019, ita iha redusaun,” nia hateten iha servisu fatin Bidau, Dili.

“Signifika ita nia atendimentu sira diak oituan ona no inan sira mos iha ona konsensia ba kontrola no partu iha fasilidade saúde hodi hetan atendimentu ne’ebe diak,” haktuir Xefe Gabinete Xavier.

Nia dehan inan nain walu ne’ebe mate iha tinan 2020, ne’e maioria referral husi munisipio sira inklui munisipio Covalima, Ermera, Manufahi parte Same, Manatutu parte Natarbora, Ainaro parte Maubessi tanba sira hetan komplikasaun ne’ebe grave durante isin rua no iha periodu partu.

Nia haktuir komplikasaun ne’ebe dalabarak kauza ba mortalidade mak ran fakar depois partu, akontese eklamsia tanba sofre hipertensaun no seluk tan tanba ne’e perigu tebes bainhira partu iha uma deit.

Dadus peskiza Demografia no Saúde (DHS) tinan 2016, hatudu inan sira ne’ebe partu iha fasilidade saúde husi 22% sa’e ba 49%, inan sira ne’ebe sei partu iha uma husi 78% tun ba 51% no taxa mortalidade inan husi 557/100,000 tun ba 195/100,000 inan.

Entretantu, Parteira Joana da Costa iha Sala Maternidade Sentru Saúde Formosa hateten durante konsulta isin rua mak detekta inan sira ne’ebe iha komplikasaun hanesan hipertensaun sira rekomenda atu to’o loron partu ba partu iha hospital nasional.

“Ami iha ne’e iha problema labele simu inan sira liu husi ema nain hat tanba ami nai fatin la premite no kondisaun haris fatin mos ladun diak. ami hato’o ona ba iha nai ulun sira maibe seidauk iha rezultado,” nia hateten.

Nia dehan, maternidade Formosa fatin partu nian iha kama rua no sala observasaun kama hat deit tanba ne’e bainhira inan barak entau sira ne’ebe partu ona sira tau iha fatin konsulta ante natal nian.

Iha parte seluk, Diretora Organizasaun Feto Fundasaun Alola, Maria Imaculada Guterres hateten mudansa barak mak governu halo ona intermus infrastruktura no rekursu humanu atu hadia atendimentu saúde ba inan no oan hodi redus mortalidade inan no oan iha rai laran.

Nia dehan, mudansa sira ne’ebe iha mak integra atendimentu kuidadu saúde inan no oan iha atividade sira Servisu Integradu Saúde Komunidade (SISCa) no visita domisiliario sira atu bele hasa’e konsensia komunidade nian kona ba importansia konsulta kuidad ante natal, perigu isin rua, planu partu ne’ebe diak no seguru, no nutrisaun ne’ebe diak ba inan isin rua sira.

“Ita sempre hetan inan sira mate iha prosesu partu nia laran, ne’e buat ida ne’ebe ita lahatene no labele halo prediksaun tanba buat saida deit bele akontese durante prosesu ida ne’e. Maibe ita atu evita ran fakar mak ita nafatin eduka inan sira no enkoraja sira badinas halo konsulta ante natal atu parteira sira detekta moras ruma halo kedas tratamentu,” nia hateten.

“Destinu iha Maromak nia liman, maibe ita nafatin esforsu atu eduka inan sira lao tuir saida mak sira tenke halo no sira iha direitu atu hetan asistensia, liu-liu hakbesik aan ba fasilidade saúde kontrola no bainhira partu.”

Nia dehan, sosiedade sivil iha papel importante ba prevensaun no promosaun nian tanba ne’e sira sei haforsa grupo suporta inan no grupo suku hadomi inan no oan sira iha baze atu kontinua servisu hamutuk ho profesional saúde sira fahe informasaun ba inan sira kona ba kuidadu isin rua no planu partu ne’ebe diak no seguru.

Nia informa, sira estabelese ona grupo suporta inan no grupo suku hadomi inan no oan iha suku sira iha munisipio Dili, Baucau, Liquisa, Aileu, Ainaro, Manufahi no Rejiaun Administrativu Espesial Oecusse Ambeno.