Quarta, Maio 01, 2024
Total visitors: 766366

Komando Jéral Polisia Nasionál Timor-Leste PNTL orienta komando munisípiu Dili atu reforsa servisu polisia tranzitu no patrullamentu iha Suku Hera, Postu Administrativu Cristu Rei tanba sidadaun barak lori transporte motor la tuir regras, ne’ebé hamosu asidente tráfiku no ikus rezulta ema lakon vida.

Komando Jéral Polisia Nasionál Timor-Leste PNTL orienta komando munisípiu Dili atu reforsa servisu polisia tranzitu no patrullamentu iha Suku Hera, Postu Administrativu Cristu Rei.

Komadante jéral, Komisariu Polisia Hendrique da Costa hateten iha parte Hera, deskontroladu, entau sidadaun sira aproveita hodi viola regras kodigu estrada kontribui ba taxa asidente tráfiku aas.

“Iha Hera ita orienta ona komandu munisípiu atu polisia tranzitu no patrulla kontrola iha ne’eba, lae dezkontroladu ema nain tolu sa’e motor ida,”

“Osan barak iha ne’eba, se ita halo operasaun iha ne’eba prende sira aplika multa selu ba kofre estadu,” nia hateten hafoin halo visita servisu no enkontru ho strutura komandu munisípiu Dili, iha edifisiu Caicoli, Dili.

Nia informa reseita PNTL nian ba kofre estadu iha tinan 2022, ho montante $569,000 no iha tinan 2023, sa’e ba $653,000.

Nia hateten montante ida ne’e sei aumenta ba kofre estadu, bainhira maximize atividade kontrola mak sei hetan sidadaun ne’ebé viola regras hanesan la uza kapaseti, laiha karta kondisaun, dokumentu mate, motorista sira la uza farda barak liu tan.

Iha parte seluk, Komadante PNTL Munisípiu Dili, Superintendente Xefe Polisia Orlando Gomes hateten sei informa orientasaun ne’e ba komadante eskuadra Cristu Rei no xefe seksaun sira atu bele reforsa servisu iha area ne’ebé identifikadu dezkontrola.

“Ohin hetan ona orientasaun husi komandu jeral katak iha area Hera dezkontroladu tanba ne’e, orientasaun ne’ebé mai husi komandu jéral hau sei hatun bah au nia komadante eskuadra sira no xefe seksaun sira atu toma atensaun ba area ne’ebé ohin mensiona,” nia hateten.

Nia rekoñese sira iha limitasaun ema no dificuldade barak, ne’ebé prejudika prestasaun servisu la maximu.

“Ita hare iha dificuldade konaba transporte, parte ida mak kondisaun edifisiu komandu nian no eskuadra sira ita hato’o hotu no iha dificuldade ne’ebe ita hasoru hanesan radio komunikasaun presiza apoia atu it abele halo transmisaun komunikasaun diak para halo atendimentu diak ba ita nia komunidade sira,” nia hatutan.