Sexta, Abril 19, 2024
Total visitors: 766366

Kordenador Organizasaun Naun Govermentál (NGO) Core Group Transparency, Sabino Fitun hateten triste hare maluk sira ho defisensia, ne’ebe iha nesesidade enkontru ruma iha Miniteriu Solidaridade Sosial no Inkluzaun (MSSI) tenke dezaraska sa’e eskada ne’ebe aas hodi asesu ba salaun bo’ot tanba fasilidade lift ne’ebe iha avaria kleur ona.

Kordenador Organizasaun Naun Govermentál (NGO) Core Group Transparency, Sabino Fitun hateten triste hare maluk sira ho defisensia, ne’ebe iha nesesidade enkontru ruma iha Miniteriu Solidaridade Sosial no Inkluzaun (MSSI) tenke dezaraska sa’e eskada ne’ebe aas hodi asesu ba salaun bo’ot.

Nia dehan tinan 20 nia laran sosiedade sivil hamutuk ho asosiasaun defisensia sira ejije dezenvolvimentu infrastruktura ne’ebe inkluzivu atu ema ho defisensia bele iha asesu, maibe realidade 99% infrastrukura iha rai laran la asesivel ba ema ho defisensia.

“Buat ki’ik ida iha fatin ida ne’e rasik la asesivel, ho eskada ne’ebe aas tebes. Ohin hau hare Mana mada sae mai araska tebes, Maibe ida ne’e mak ita nia situasaun. Ami fo hanoin tau orsamentu para hadia lift ne’e atu kolega sira ho kadeira roda ne’e bele asesu,” nia hateten hafoin hasoru malu ho Vice Primeru Ministru Interina no Ministra Solidaridade Sosial no Inkluzaun, iha Kaikoli, Dili.

Nia konsiente esforsu barak governu halo ona hodi fo protesaun ba ema ho defisensia sira inklui subsidiu ba ema ho defisensia, maibe laos ida ne’e deit importante asegura dezenvolvimentu ne’ebe inkluzivu atu ema hotu bele iha asesu hodi goja sira nia direitu.

Iha parte seluk, Diretur Jeral, iha Ministeriu Solidaridade Sosial no Inkluzaun (MSSI), Rui Manuel Gago Exposto rekonhese fasilidade lift avaria hela no sira halo hela kontaktu ho tekniku sira husi Indonesia no Korea atu halo manutensaun, maibe seidauk konsegue.

“Asesbilidade ita rekonhese, ministeriu ne’e rasik laiha asesibilidade ba ema ho defisensia. Ami nia lift iha, maibe problema no ita iha Timor laiha tekniku ida ne’ebe atu rezolve ou hadia lalais. Ami iha ona kordenasaun ho Indonesia no Korea oinsa mak atu bele hare halo manutensaun ba ida ne’e,” nia hateten.

Nia hateten MSSI nudar ministeriu kordenador ba asuntu inkluzivu, maibe edifisiu laiha asesibilidade ba ema ho defisensia, ne’e mak kondisaun no situasaun ne’ebe akontese iha rai laran.

Nia hatutan governu konsente ona katak asesibilidade ne’e importante tanba ne’e kualker konstrusaun publiku ne’ebe atu ezekuta dezenho tenke prese rekejitus asesibilidade ba ema ho defisensia.