Xefe Sentru Saúde Komunitária Internamentu Liquiçá, Munisípiu Liquiçá, Beatriz Filomena da Silva dos Santos informa hafoin eleva nivel maternidade ba sentru Kuidadu Emerjénsia Obstetriku no Neontal (KemON) iha sala maternidade, hahú tinan 2022, sira la rejista ona kazu mortalidade inan.

Xefe Sentru Saúde Komunitária Internamentu Liquiçá, Munisípiu Liquiçá, Beatriz Filomena da Silva dos Santos informa hafoin eleva nivel maternidade ba sentru Kuidadu Emerjénsia Obstetriku no Neontal (KemON) iha sala maternidade, hahú tinan 2022, sira la rejista ona kazu mortalidade inan.

Nia dehan iha tinan 2022, sira fó atendimentu partu ba inan isin-rua hamutuk 633, la rejista inan mate. Maibé rejista bebé mate iha inan nia kabun laran hamutuk na’in 18. No fulan janeiru to’o maiu tinan 2023, sira fó atendimentu ba inan isin-rua hamutuk na’in 288, la rejista inan mate.

“Kazu mortalidade ami la rejistu inan ne’ebé mate, maibé ba bebé iha tinan kotuk ami iha kazu. sira mate tanba demora iha uma mai sentru ami koko bebé nia fuan laiha ona, entaun labele salva,” nia hateten iha servisu fatin Sentru Saúde Komunitária Internamentu Liquiçá, Liquiçá.

Nia konsente dadaun ne’e médiku jerál ne’ebé formadu ba KEmON halo ona mudansa servisu fali ona iha Hospital Nacional Guido Valadares (HNGV), maibé sira sei iha parteira na’in-tolu seluk ne’ebé treinadu atu fó atendimentu ba kazu emerjénsia sira.

Nia hateten iha ona planu fulan ne’e sei iha formasaun KEmON ba médiku jerál no parteria balun tan hodi bele asegura sustentabilidade servisu atendimentu emerjénsia ba inan isin-rua sira iha nivel munisípiu.

Nia hatutan dadaun ne’e sira iha médiku jerál na’in-hitu, parteira na’in 7, enfermeiru/a na’in 4 no tékniku aliadu sira inklui internatu sira ne’ebé halao servisu atendimentu kuidadu saúde iha sentru saúde komunitária no internamentu Liquiçá.

Entretantu, Reprezentante UNFPA iha Timor-Leste, Pressia Arifin-Cabo hateten progressu ne’ebé sentru KEmON Liquiçá hatudu importánsia atu investe iha formasaun ba profesionál saúde sira no asegura fasilidade ne’ebé adekuadu inklui ekipamentu, medikamentu disponivel bele prevene mortalidade inan no oan.

“Ha’u kontente tebes atu informa katak hahú tinan 2022, ita estabelese fasilidade KEmON laiha inan mak mate no iha fulan hira ne’e mós laiha inan mak mate. Ne’e prova ida katak inisiativa ne’ebé di’ak tebes, formasaun ba profesionál saúde sira, iha fasilidade ne’ebé di’ak, apoia medikamentu no ekipamentu sira,” nia hateten

Nia hateten maternidade sira ne’ebé iha ona nivel sentru KEmON, iha ona kapasidade no abilidade atu halo intervensaun ba sinal funsaun hitu hanesan halo jestaun ba kazu emorrajia gravides ho aimoruk oksitosina parental faze terseiru, fó antibiótika parenteral, jere pre-eklampsia severu no eklampsia, kuidadu pós-abortu- halo remosaun produtu konsepsaun uza aspiradór vakum manual, remosaun manual plasenta, partu asistiu partu pélviku no estrasaun ventoza, halo prosedimentu resusitasaun ba neonatal.

Nia haktuir Timor-Leste hakarak redús mortalidade inan husi 195/100,000 inan partu ba 70/100,000 inan partus mak governu tenke halo investimentu doméstiku makas liutan atu harii sentru KEmON iha territóriu laran no fó formasaun ba profesionál saúde sira kona-ba atendimentu KEmON.