- Publika iha: 28 Outubro 2021
Sekretaria Estado Igualidade no Inkluzaun (SEII), Maria José da Fonseca Monteiro de Jesus hateten feto no komunidade minoria inklui ema ho defisiente no Lesbian, Gay, Bisexual, Transgender and Intersexual (LGBTI) sei hetan diskriminasaun no hasoru violensia iha prosesu eleitoral ne’ebe lao hela iha rai laran.
Nia salienta feto no portador defisiente inklui LGBTI sira iha potensia tebes atu hola parte iha partidu politika sira no kandidata aan iha elisaun presidensial, parlamentu no suku, maibe dala barak hetan diskriminasaun tanba kondisaun fisiku no orientasaun seksual ne’ebe sira iha.
“Oras ne’e dadaun ita hatene ona katak feto ida publikamente deklara ona sei kandidata aan ba presidente da republika. Ita hatene ho anusia publika ne’e nia hasoru kritika, lia fuan barak ne’ebe ataka pesoal, enkuantu ita hare mane ida fo sai kandidata aan ema la kestiaona barak, lahalo ataka no diskriminasaun oioin,” nia hateten hafoin partisipa iha seminario nasional ho tema “Prosesu Eleitoral Seguru no Democratiku ba Partisipasaun Inklusivu” iha salaun Delta Nova Comoro, Dili.
Nia dehan sira forma ona grupo trabalho, ne’ebe involve husi organizasaun feto, organizasaun portador defisiente, komunidade LGBTI sira atu halo advokasia no edukasaun sivika ba komunidade sira katak kualker sidadaun ne’ebe idade to’o ona atu ba vota no prense rekejitus legal sira atu kandidata aan la bele halo diskriminasaun ba sira iha prosesu eleitoral.
Nia hateten ekipa ne’e sei enkoraja maluk sira husi komponente oioin ne’ebe atu kandidata aan iha prosesu eleitoral sira tinan oin 2022, ho seguru no inkluzivu la hasoru diskriminiasaun no violensia iha prosesu eleitoral.
Iha parte seluk, Diretur Providorio Direitus Humanu no Justisa (PDHJ), Bartolomeu Gonçalves hateten feskalizasaun ne’ebe sira halao iha elisaun antisipada tinan 2018, identifika inan feto sira la partisipa maximu iha kampanha eleitoral sira atu rona programa partidu politiku sira nian.
“Feto sira la partisipa iha kampanha atu rona programa partidu politiku sira tanba fatin kampanha do’ok, nune’e sira la konsege tuir kampanha. No razaun seluk mak sira okupadu ho servisu domestika, familia bandu no sira mak lakohi duni partisipa,” nia hateten.
Nia dehan sira mos identifika violasaun oioin ne’ebe akontese iha prosesu eleitoral hanesan atuasaun ne’ebe instituisaun relevante sira foti la tuir lei sira ne’ebe vigora konaba prosesu eleisaun nian iha rai laran no kondisaun sira atu fasilita sidadaun ezerse sira nia direitu votu iha loron elisaun nian.
Nia hateten deskobrementu sira ne’e sira hato’o ba instituisaun relevante ida-ida atu hadia iha elisaun sira tuir mai, maibe ho kodisaun ne’ebe estado enfrenta buat barak to’o agora seidauk hadia atu promove elisaun ne’ebe seguru no inklusivu.