Sexta, Janeiro 24, 2025

Dosente husi Universidade Dili (UNDIL) hamutuk na’in-sanulu (10) mak hala'o hela sira-nia estudu iha Portugál iha nivel mastradu no doutoramentu liuhusi apoiu Fundu Dezenvolvimentu Kapitál Umanu (FDCH).

Dosente husi Universidade Dili (UNDIL) hamutuk na’in-sanulu (10) mak hala'o hela sira-nia estudu iha Portugál iha nivel mastradu no doutoramentu.

Vise-Reitór Asuntu Administrasaun no Rekursu Umanu iha Universidade Dili (UNDIL) Tomas Augusto Correia dehan, dosente na’in-sanulu ne’ebé universidade haruka ba eskola iha Portugál ne’e liuhusi bolsu estudu ne’ebé mak Fundu Dezenvolvimentu Kapitál Umanu (FDCH) oferese ba dosente sira hodi apoiu hasa'e kapasitasaun ba dosente iha universidade privadu sira.

Nia dehan, dosente na’in hirak ne’ebé ba hala'o estudu iha Portugál ne’e liuhusi teste no sira pasa depois, sira tuir kursu Língua Portugeza durante tinan 1, no teste fali sira pasa mak ba eskola iha Portugál.

"Liuhusi programa bolsu estudu ne'e ita-nia dosente na’in-10 ona mak ba hala'o estudu iha Portugál iha nivel mastradu no doutoramentu no fila mai bele kontribui ba hadia kualidade ensinu iha Universidade Dili," Vise-Reitór Asuntu Administrasaun no Rekursu Umanu Correira dehan.

Nia dehan, dosente nain 10 ne’ebé mak ba hala'o estudu iha Portugál ne'e na’in-rua foti doutoramentu no na’in-ualu mak foti mastradu.

"Ami agradese tebes ba governu liuhusi Fundu Dezenvolvimentu Kapitál Umanu FDCH, tanba bele apoiu ona hasa'e kualidade ensinu liuhusi oferese kapasitasaun ba ami-nia dosente sira," nia saliente.

Enkuantu nia dehan, iha tinan ne'e universidade rasik haruka tan dosente na’in-neen (6) ba kontinua estudu iha Indonézia hodi hasa'e sira-nia kapasidade no esperiénsia no fila mai hodi hanorin estudante sira iha UNDIL.

"Ita-nia dosente na’in-6 ne'e ba hala'o estudu iha area, Edukasaun, Ekonomia, Siénsia Polítika, no Direitu," informa.

Entretantu Koordenadór Rede Edukasaun Timor-Leste Coalition for Education (TLCE) José Monteiro dehan, kapasitasaun ba dosente sira-ne'e importante, atu nune'e sira bele iha koñesimentu ne’ebé di’ak hodi transmite siénsia ba estudante sira tuir situasaun.

"Edukasaun ida agora ne'e dezenvolvimentu avansadu tebes, tanba ne'e ita-nia dosente sira presiza ba aprende iha ema nia rain no fila mai tenke implementa iha Timor-Leste hod bele halo mundansa ba kualidade edukasaun liu-liu iha ensinu superiór," nia hatete.

Tanba ne'e nia dehan, haruka dosente sira ba estuda iha rai-liur ne'e labele depende de’it ba boslu estudu husi governu, maibé universidade sira mós tenke iha inisiativa rasik hodi haruka dosente sira ba estuda iha rai-liur.