Vice Dekanu Asuntu Administrasaun no Finansas, iha Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL), Mediku Veterinaria Rui Daniel de Carvalho hateten sira realiza seminariu atu introdus informasaun sentifiku ba tekniku vetenaria sira iha Minsiteriu Agrikultura no Peskas (MAP) konaba moras Foot Mouth Disease (FMD), ne’ebe dadaun ne’e afeta ona animal fahi, bibi, no karau, iha nasaun vizinho Indonesia.

Vice Dekanu Asuntu Administrasaun no Finansas, iha Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL), Mediku Veterinaria Rui Daniel de Carvalho hateten sira realiza seminariu atu introdus informasaun sentifiku ba tekniku vetenaria sira iha Minsiteriu Agrikultura no Peskas (MAP) konaba moras Foot Mouth Disease (FMD).

Nia salienta moras refere seidauk tama mai rai laran Timor-Leste, maibe moras ne’e besik dadaun ona mai tanba rejista ona iha provinsia Nusa Tengara Timor (NTT) tanba ne’e tenke iha asaun prevensaun.

“Oinsa governu halo politika ne’ebe diak atu reforsa servisu kuarentina iha fronteira sira, nune’e produtu animal sira ne’ebe mai husi Indonesia labele autoriza tama, liu-liu naan fahi, karau no bibi tanba bele lori virus ne’e tama mai rai laran,” nia hateten hafoin partisipa iha seminariu Introdusaun Sientifiku Konaba Moras FMD, iha salaun MAP, iha Comoro, Dili.

Nia hateten, esperensia iha tinan 2019, servisu kontrolu kuarentina la efetivu virus African Swine Fever (ASF) tama mai rai laran oho komunidade nia fahi rihun ba rihun tanba ne’e governu tenke antisipa ona atu halo prevensaun no responde ba moras FMD.

Nia hatutan moras ida ne’e nia taxa morbilidade aas no mortalidade bele atinji 80% tanba kauza husi virus, ne’ebe laiha tratamentu espesifiku.

Enkuantu, Mediku Veterinaria Alipio de Almeida hateten moras ne’e hadae’t husi animal ida ba animal seluk fasil tebes, liu husi anin, tanba ne’e governu tenke preparadu atu bele responde hodi protese komunidade nia animal sira.

“Ami husi saúde animal nia rekomendasaun ba governu atu halo surveilansia ativu iha area fronteira tanba moras ne’e kuandu tama area ida posibilidade hada’et lalais, liu-liu iha area fronteira ne’ebe atividade ilegal sira lao nafatin. Entau ita hafanun ema hotu atu bele halo servisu kontrola maximu iha fronteira,” nia hateten.

Iha parte seluk, Diretur Jeral Pekuaria no Veterenaria, iha MAP, Domingos Gusmão hateten sira iha planu feitu atu halo prevensaun no responde ba kualker moras animal ne’ebe mosu inklui mos moras FMD ne’e.

“Agora ita nia laboratoriu kompletu no ita nia rekursu espesialista sira mos iha atu bele deteta moras sira ne’e tanba ne’e importansaun ita la trava ita halo kontrola maximu deit,” nia hateten.

Nia hateten dadaun ne’e sira halo ona kordenasaun ho ministeriu relevante sira, liu-liu kuarentina no alfandega atu bele halo survelensia iha area fronteira terreste hodi kontrola movimentu animal nian.