Sekretario Executivu Komisaun Nasional Kombate HIV/SIDA, Atanasio de Jesus hateten iha periodu estado emergensia liga ho surtu Covid-19 iha Timor-Leste, ema moris ho immunodeficiency virus (HIV) barak maka hakotu tratamentu Antiretroviral (ARV) tanba difisil asesu ba sentru ARV hodi hetan medikamentu.

Sekretario Executivu Komisaun Nasional Kombate HIV/SIDA, Atanasio de Jesus hateten iha periodu estado emergensia liga ho surtu Covid-19 iha Timor-Leste, ema moris ho immunodeficiency virus (HIV) barak maka hakotu tratamentu Antiretroviral (ARV) tanba difisil asesu ba sentru ARV hodi hetan medikamentu.

Nia dehan dadaun ne’e sentru ARV iha deit sia (9) maka hospital referal Baucau, Maliana, Covalima, Maubisse no regional Oecusse. No nasional iha Hospital Nasional Guido Valdares (HNGV), Klinika Bairo Pite, no klinika Maluk Timor.

“Iha munisipio ita nafatin iha dificuldade tanba ema iha munisipiu Lautem no Viqueque tenke mai foti aimoruk iha Baucau, ho ida ne’e ita iha kazu drop out a’as tanba distansia ne’ebe do’ok atu foti aimoruk entau ita nia ema sira dala ruma ladun preokupa ho moras sira lakohi mai,” nia hateten wainhira partisia iha selebrasaun loron mundial hepatitis iha Hotel Novu Turismo, Dili.

Nia hateten sira halo ona diskusaun ho ministerio da saúde no parseiru sira atu hare kestaun ne’e hodi extende sentru ARV iha fasilidade saúde sira hodi fasilita tratamentu ne’ebe efetivu no efisensia ba pasiente sira, tanba sira tenke konsumu aimoruk ne’e vida tomak.

Nia hatutan aimoruk ne’e la kura, maibe bele intrope dezenvolvimentu virus iha ema nia isin atu ema bele iha kondisaun ne’ebe diak nafatin hodi halao atividade hanesan ema seluk ne’ebe la moris ho virus HIV.

Nia informa total kazu komulativu to’o fulan Marsu tinan 2021, ema moris ho HIV sa’e ona ba 1,374. No husi numeru ne’e nain ema nain 625 maka halo tratamentu ARV no restu nain 594 la halo tratamentu, no ema nain 155 maka mate ona.

Iha parte seluk, Diretora Executivu NGO Estrela+, Ines Lope hateten iha situasaun estado emergensia ho aplikasaun serka sanitaria no konfinamentu obrigatoriu dificulta duni pasiente sira atu asesu ba medikamentu ARV, maibe sira halo esforsu atu distribui nafatin aimoruk ba kliente sira.

“Ami koko komunika ho sira liu husi hotline gratuita, sira hasoru problema ami komunika ho VCT iha munisipio sira atu ajuda distribui aimoruk, tanba ita nia problmea maka sira labele mai no ami, entau ami halo esforsu atu ajuda transporta medikamentu ba sira,” nia hateten.

Nia dehan sira mos halao hela asesmentu ida hodi identifika pasiente sira ne’ebe hakotu tratamentu atu buka hatene problemas hodi bele rezolve tanba iha duni pasiente ne’ebe lakontinua hemu aimoruk razaun distansia do’ok.