Sábado, Abril 20, 2024
Total visitors: 766366

Presidente Board Rede Feto Timor-Leste, Yasinta Lujina hateten rezultado peskiza empoderamentu ekonomia feto no responde ba Covid-19 iha Timor-Leste tinan 2020, hatudu 98% husi 1418 sosiedade vulneravel relata enfrenta problema falta nesesidade baziku hanesan ai-han iha uma laran tanba laiha rendimentu uma kain.

Presidente Board Rede Feto Timor-Leste, Yasinta Lujina hateten rezultado peskiza empoderamentu ekonomia feto no responde ba Covid-19 iha Timor-Leste tinan 2020, hatudu 98% husi 1418 sosiedade vulneravel relata enfrenta problema falta nesesidade baziku hanesan ai-han iha uma laran tanba laiha rendimentu uma kain.

Nia dehan sira situasaun normal, sira halao atividade ekonomia hanesan faan sasan rahun, halo produsaun aihan lokal hodi faan fali iha merkadu atu hetan rendimentu hodi sustenta moris.

“Ema la sosa sasan, osan laiha, sira enfrenta situasaun nesesidade baziku atu kobre oan sira nia nesesidade hanesan baibain sira han loron ida dala tolu agora sira han dala ida deit,” nia hateten iha servisu fatin Kaikoli, Dili.

Nia dehan iha feto maluk balun halo esforsu kontinua halao atividade negosio, maibe rendimentu ne’ebe sira hetan lorloron tun makas, no dala ruma laiha.

Nia hatutan governu halo hela intervensaun pakote emergensia hanesan fo subsidio ba uma kain sira $200 kada uma kain no distribuisaun ai-han ba sidadaun sira, maibe realidade transferensia osan sira ne’e la to’o ba ema vulneravel sira tanba dezigualidade estruktural sira ne’ebe akontese iha sosiedade.

“Problema ne’ebe ita hare katak ficha familia mos sai hanesan dificuldade ida ba inan feto sira asesu ba apoia governu nian, liu-liu definisaun xefe familia ne’ebe laklaru tanba xefe suku balun konsidera inan solteira, inan faluk sira hodi rata ficha familia, maibe suku balun tenke iha laen mak bele hetan ficha familia. Entaun hamosu dificuldade ba inan feto sira ne’ebe solteira,” nia dehan.

Nia espera, rezultado peskiza ne’e bele ajuda governu dezenha programa subsidio sira iha futuru ho prespestiva jeneru, liu-liu konsidera kondisaun grupo vulneravel sira hanesan feto vendedor ki’ik sira, trabalhador domestika, inan solteira, feto faluk, ema ho defisiensia, membru komunidade LGBTI, sobrevivente violensia domestika no sobrevivente konflitu pasadu.

Entertantu, Manager Klinika Bairo Pite, Inacio dos Santos hateten populasaun sira maioria moris ho atividade ekonomia ki’ik sira hodi hetan rendimentu atu asesu ba aihan ne’ebe diak, maibe ho situasaun surtu Covid-19 fo implikasaun bo’ot ba rendimentu familia.

“Grasa deus, ita nia governu liu husi programa cesta bazika atu asegura populasaun sira la menus aihan iha uma laran atu evita labarik sira monu ba problema malnutrisaun, hanoin ne’e diak,” nia hateten.

Nia informa, iha fulan Dezembru tinan 2020, sira detekta labarik idade tinan lima mai kraik nain 105 mak sofre malnutrisaun tanba kauza oioin inklui mos menus aihan.

Iha parte seluk, Membru Parlamentu Nasional, Deputada Virgina Ana Belo preokupa ho produtu cesta bazika ne’ebe kompanhia implementador sira distribui ba populasaun sira tanba produtu importado hanesan foos importado, supermi, pepsoden, mantolun, no masmidar.

Nia dehan governu iha politika diak atu ajuda povu sira, maibe tenke ajuda ho dignu no fo oportunidade mos ba populasaun sira atu kontribui.

“Ami fo hanoin nafatin atu halo avaliasaun ba programa ida cesta bazika ne’e, ita kontinua sosa sasan husi rai liur atu osan sira ba hotu liu ou ita suspende buka mekanismu seluk hodi ajuda populasaun sira iha situasaun ne’e,” nia hateten.

Nia mos preokupa ho kualidade produtu nesesidade bazika sira ne’ebe kompania sira distribui ba komunidade sira atu konsumu.