- Publika iha: 21 Agosto 2023
Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão enkontru ho Embaixadór Repúblika Indonesia iha Timor-Leste, Okto Dorinus Manik, hodi diskute preparasaun ekipa téknika sira ba kriasaun zona ekonomia livre iha fronteira terrestre.

Embaxadór RI, Okto Dorinus Manik konsidera tempu ne’e oportunu tebes atu hasoru Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão, hodi hato’o parabéns no diskute mós kooperasaun bilaterál entre TL no Indonesia ho governu foun, liu-liu kontinua servisu sira ne’ebé halao tiha ona.
“Asuntu ida mak zona ekonomia fronteira, ida-ne’e ami sei implementa. Ne’e iha ona preparasaun lider sira husi nasaun Timor-Leste no Indonésia. Ami Indonésia agora prepara hela ekipa no Timor-Leste prepara nia ekipa foun, ne’ebé ekipa rua ne’e sei halo enkontru sira atu kontinua konseitu ne’ebé ita konkorda hamutuk ona,” nia hateten hafoin halo enkontru ho PM, iha Palácio do Governo, Díli.
Nia hateten sira diskute mos kona-ba área fronteira terestre, ne’ebé sira sei aselera prosesu sira atu iha fin do ano tinan 2023, ekipa téknika nasaun rua ne’e sei halo enkontru tanba ne’e servisu sira ne’e lao hela.
Tuir informasaun ne’ebé TDW asesu, antes ne’e Presidente Repúblika, José Ramos Horta hala’o visita servisu ba Indonésia iha fulan Julho tinan 2022, hasoru malu ho Presidente Repúblika Indonésia, Joko Widodo. No lider rai rua ne’e nian asina ona akordu koperasaun zona ekonómia livre entre fornteira TL no RI, ho intensaun atu dezenvolve ekonomia povu rai rua nian iha liña fronteira terrestre.
Iha parte seluk, Presidente Autoridade Munisípiu Bobonaro, Ernesto de Oliveira Barreto hateten kirasaun zona ekonomia livre iha fronteira hanesan pasu pozitivu ida atu hamoris ekonomia povu iha fronteira no halakon tranzasaun ilegál sira ne’ebé durante ne’e akontese.
Nia dehan Timor-Leste laiha fabrika tabaku, maibé durante ne’e ema hotu ko’alia no preokupa makas tanba tabaku tama husi fronteira terrestre.
“Entre UPF no autoridade, ami-nia servisu másimu tebes durante ne’e. Sira konsege prende tabaku kareta isin laos karton, hau lahatene kareta isin ne’e karton hira. Maibé até agora sei nafatin tama, ida ne’e mak ita atu rezolve,” nia hateten.