Quinta, Junho 01, 2023
Total visitors: 754002

Xefe suku Cassa iha Postu Administrativu Ainaro, Munisípiu Ainaro, Longuinhos de Araújo informa populasaun 324 iha aldeia Lalima sei asesu ba fonte bee mota ba konsumu lorloron nian tanba seidauk iha instalasaun sistema bee moos husi governu.

Xefe suku Cassa iha Postu Administrativu Ainaro, Munisípiu Ainaro, Longuinhos de Araújo informa populasaun 324 iha aldeia Lalima sei asesu ba fonte bee mota ba konsumu lorloron nian tanba seidauk iha instalasaun sistema bee moos husi governu.

“Aldeia Lalima ho total xefe família 74 no populasaun iha 324 mak seidauk asesu ba bee moos, agora dadaun sira sei konsumu bee mota. Bainhira udan tuun sira ba lalais iha mota hodi hetan bee moos no tempu bailoron naruk sira araska bee tanba bee menus,” nia hateten bainhira partisipa iha diálogu nasionál selebrasaun loron mundial bee iha salaun City 8 Manleuana, Díli.

Nia dehan lorloron komunidade la’o distánsia 5 kilometru husi Cassa villa ba mota hodi kuru bee ba nesesidade.

Nia hateten komunidade ne’ebé iha rekursu hanesan motorizada, karrosa sira uza hodi lalain bee iha massa laran husi mota mai uma, maibé sira-ne’ebé laiha obrigadu tenke lalin ho meu-tutur no leba.

Nia haktuir suku Cassa iha aldeia lima mak aldeia Boltama, Lailima, Queca-Mau Ciril, Mau-Suca, Beemoris. Husi aldeia sira-ne’e aldeia rua mak hasoru difikuldade ba bee moos mak aldeia Lailima komunidade sei asesu ba bee mota no aldeia Boltama ho populasaun 315 iha ona asesu ba bee moos, maibé tempu bailoron naruk nafatin difisil hetan bee moos tanba bee matan maran.

Nia hateten la’ós komunidade mak hasoru difikuldade ba asesu bee moos, maibé fasilidade públiku sira hanesan eskola, sede suku, fasilidade saúde mós.

Entretantu, Xefe suku Fahiria iha Postu Administrativu Aileu Villa, Munisípiu Aileu, Alberto Lou-Teus hateten bee nu’udar fonte ba moris no direitu báziku fundamentál umanu nian, maibé populasaun barak inklui komunidade suku refere enfrenta problema bee moos.

“Suku Fahiria iha aldeia tolu hela iha villa asesu bee ho di’ak, maibé aldeia tolu iha foho leten la asesu bee. Sira-ne’e uza fonte bee mota, ne’ebé ita la garantia kuantidade no kualidade tanba iha momentu balun bee moos no tempu balun bee foer bainhira udan monu rai,” nia hateten.

Nia dehan komunidade, liu-liu inan feto sira tenke la’o ho distánsia do’ok hodi lalin bee responde ba nesesidade lorloron nian.

Tuir dadus estatístika nasionál, populasaun 85% mak asesu ona ba sistema kanalizasaun bee moos. Maibé realidade populasaun iha fatin barak sei asesu ba fonte bee mota, possu, bee matan moris.

Iha parte seluk, Prezidente Repúblika, José Ramos Horta, rekoñese tinan 20 resin timoroan nia independénsia, governu seidauk rezolve problema bee moos ba komunidade.

Nia dehan kondisaun ida-ne’e kauza ba problema barak, liu-liu labarik sira hetan moras hanesan moras kulit tanba laiha bee no ijiene.

“Bee labele tama uma hotu tanba laiha planu urbanizasaun ne’ebé loloos, segundu dada tiha bee derepente uma ida rua mosu tan. Entaun di’ak liu mak halo fontenariu ka tanki bee ida iha kada aldeia atu ema sira-ne’ebé bee uma laiha mai kuru bee ne’e no halo mós sosializasaun, ne’e iha nasaun barak mós halo hanesan iha Swiss no Portugal mós iha fontenariu públiku,” nia hateten.

Nia hateten ida-ne’e mekanizmu ne’ebé governu tenke hanoin halo agora atu komunidade bele iha asesu ba bee moos.