Terça, Abril 16, 2024
Total visitors: 766366

Diretor Executivu Instituto Públiku Servisu Registu no Verifikasaun Emprezarial (SERVE, I.P.), Florêncio Sanches enkoraja 30,000 empreza ne’ebe registradu atu investe iha setor produtivu, liu-liu setor agrikultura no turismu tanba setor ne’e mak bele garante sustentabilidade atividade no empreza nian.

Diretor Executivu Instituto Públiku Servisu Registu no Verifikasaun Emprezarial (SERVE, I.P.), Florêncio Sanches enkoraja 30,000 empreza ne’ebe registradu atu investe iha setor produtivu, liu-liu setor agrikultura no turismu.

Nia salienta, dadus empreza ne’ebe registu domina husi emprezario nasional sira tanba husi 30,000 empreza 100 resin empreza internasional no 29,000 empreza nasional, maibe sira labele ezerse atividade ekonomiku tanba laiha kapital.

“Timoroan iha espiritu negosio, maibe sira laiha kapital atu apoia sira ezerse atividade ekonomiku. Tanba ne’e ita hare numeru bo’ot sira subar aan hela, labele kompete iha merkadu tanba sira ne’ebe mai husi rai liur registu hotu halao kedas atividade. Ita Timoroan lae,” nia hateten iha servisu fatin Hudilaran, Dili.

Nia dehan, depois governu deside loke sukusal SERVE nian iha munisipio hotu no politika atu apoia setor privado numeru registu empreza aumenta signifikante tebes kuaze loron ida registu 500 to’o 600 empreza foun.

Nia haktuir, numeru empreza bo’ot diak tanba sei fo benefisiu ba estado liu husi taxa, maibe importante mak kria politika no apoia sira atu bele iha sustentabilidade.

“SERVE husu nafatin atu apoia politika ida ba setor privado sira atu sira bele ezerse didiak sira nia ativdade ekonomiku atu nune’e sira hetan lukru no lukru ne’e sira hetan fo fali 10% ba estado liu husi taxa sira. Tanba agora dadaun sira ne’ebe selu taxa ba estado 40% deit,” nia hateten.

Iha parte seluk, Emprezaria Kathelin Gonçalves hateten setor privado iha hanoin no mehi bo’ot ba ekonomia rai laran, maibe kapasidade la to’o atu halo buat barak hodi hasa’e kresimentu ekonomia iha rai laran.

Maske nune’e, nia dehan governu iha ona planu ne’ebe diak ba rekuperasaun ekonomia ba kurtu no longu prazu, maibe importante mos atu hare orsamentu hodi apoia setor privado sira atu bele halao nia papel ho diak hodi kontribui ba rekuperasaun ekonomia iha rai laran.

“Hau emprezaria lokal ida, dezafiu ne’ebe ita hasoru iha rai laran, primeiru ita nia governu tenke fasilita banku BNCTL hodi hare ona kreditu ba ita nia emprezario sira atu sira bele asesu finanseiru haforsa sira nia negosio,” nia hateten.

Nia dehan, governu tenke tau orsamentu ne’ebe diak hodi haforsa setor agrikultura no turismo, liu-liu apoia agrikultor sira ne’ebe iha mentalidade negosio laos agrikultura subsistensia ou produs ba han deit.

Nia hatutan, governu mos tenke hare ona implementasaun lei sira hanesan lei ba rai no kriasaun ba lei imprestimu atu banku sira bele sente seguru fo imprestimu ba Timoroan sira ne’ebe hakarak halo negosio.

Nia haktuir, durante ne’e iha duni dokumentu legal balun kona ba imprestimu nian, maibe ho valor ki’ik no funan ne’ebe banku husu bo’ot husi 10-15% tanba laiha lei imprestimu ne’ebe atu garante ema la selu kreditu banku bele foti propriedade ne’ebe ema ne’e iha.