Ministru Komersiu no Indústria (MCI), Filipus Nino Pereira sente orgullu no kontente hare joven barak inisiativa rasik loke indústria ki’ik no media hodi aplika sira nia kreatividade no inovasaun halo diversifikasaun ba produtu lokal sira hodi kontribui ba asegura seguransa ai-han no hametin kresimentu ekonomia nasionál.

Ministru Komersiu no Indústria (MCI), Filipus Nino Pereira sente orgullu no kontente hare joven barak inisiativa rasik loke indústria ki’ik.

Nia dehan governu nia papel promove, dezenvolve no reforsa indústria ki’ik no media sira ne’e atu bele kria servisu ba ema barak no fo rendimentu ne’ebe sustentavel ba servisu nain sira no empreza.

“Governu sei hare politika ida fasilidade garantia kreditu suave ba sira atu nune’e bainhira ita formaliza ona hau hanoin sira mos iha direitu atu aplika depende ba sira nia planu no dezeño negósiu ne’ebé sira hakarak halo,” nia hateten hafoin halo visita ba empreza Milrex Rego Unipessoal, Lda, ne’ebé diversifika aifuan ba jus no empreza Patricia Fresh Lounge, Unipessoal, Lda, ne’ebé diversifika kakau ba chocolate, batar ba tuan no sosis Timor iha Manleuana, Dili.

Nia hateten governu tau orsamentu 50 milloens dolares amerikanu iha Banku Nasionál Comersiu Timor-Leste (BNCTL) no sei hare simplifika kriteriu sira atu fasilita indústria ki’ik sira asesu ho funan ne’ebé ki’ik hodi tulun dezenvolve sira nia negósiu.

Nia hatutan governu nafatin halo promosaun ba produtu sira ne’e iha merkadu nasionál liu husi atividade sira hanesan feira no plataforma media sosial sira atu ema hotu bele hatene iha ona produtu jus, chocolate, tua.

Nia haktuir governu hare hela legislasaun sira atu promove no protese produtu lokal sira ne’e, liu-liu iha ona dekretu lei ba lisensiamentu indústria, dekretu lei baze ba indústria no lei propriedade industrial atu rejistu marka no direitu patentes nian.

Nia informa total indústria ki’ik no media ne’ebé identifikadu iha teritorio nasionál hamutuk 600, ne’ebé barak kria husi joventude kretivu no inovativu sira.

Entretantu, Diretóra Empreza Milrex Rego Unipessoal, Lda, joven Claudia Ximenes hateten iha tinan 2021, hahu loke indústria ki’ik produs jus aifuan ho kapital $38,000, ne’ebe $900 husi kompetisaun negósiu inovativu.

Nia dehan kada loron sira produs 2000 resin garrafa jus ho sabor has, ainanas, saburaka no tinan 2024, sei iha tan sabor hudi no aidila.

“Ami nia pedidu ba ministru, karik bele ami asesu ba propriedade estadu nian atu nune’e hamenus ami nia todan tanba durante ne’e ami aluga uma privadu ho presu ne’ebé bo’ot liu ho rendimentu ne’ebé hetan, entau ami labele rekruta ema barak maske ami presiza ema atu halo servisu,” nia hateten.

Nia hateten produtu jus ho marka Vera faan ona iha supermerkadu sira iha Dili laran no iha munisípiu Aileu, Same, Baucau, Maliana no Liquiça. Rendimentu ne’ebé hetan kada loron $900 dolar amerikanu.

Entretantu, Nain ba Empreza Patricia Fresh Lounge, Unipessoal, Lda, joven Patricia Madalena Mendes hateten sira diversifika kakau ba chocolate, batar ba tua manas no naan fahi ba sosis.

Nia dehan kada loron sira produs tua 400 botir, chocolate 8 kg no sosis 80 kg hodi fornese ba supermerkadu sira iha kapital.

“Inisiu susar oituan konaba materia prima sira no kapasidade makina atu produs tanba demanda husi merkadu makas ona, maibe hau nai makina ki’ik entau labele hatan ba demanda ne’ebé iha,” nia hateten.