Quinta, Abril 25, 2024
Total visitors: 766366

Kada tinan, bebe hamutuk nain 300 resin husi bebe 1000 ne’ebe baixa iha Ospital Nasional Guido Valadares (HNGV) moris ho kondisaun premature.

Bebe 300 resin mak kada tinan moris mai ho kondisaun premature iha Ospital Nasional Guido Valadares.

Dotora Pedeatrisia, Ingrid Bucens hateten kada tinan sira registu pasiente bebe ne’ebe moris ho premature hamutuk 300 resin, no husi numeru ida ne’e 50% mak sobrevive no 50% mate tanba situasaun grave no laiha ekipamentus ne’ebe kompletu atu ajuda tratamentu.
Nia dehan, bebe ne’ebe moris sedu sempre iha difickuldade, tanba sira nia isin seidauk bele halo funsaun ho diak hanesan bebe normal liu –liu sira susar dada iis no susu.
“Iha Timor –Leste razaun barak tanba inan iha problema ho moras tensaun aas durante isin rua, entaun sira partus sedu,” nia hateten iha ambitu selebrasaun loron mundial bebe premature iha Bidau, Dili.
Nia informa, intervensaun ne’ebe sira halo mak bebe sira ne’e presiza manas extra entaun hatoba sira iha makina ou sira nia inan nia hirus matan atu hetan manas. Ba sira ne’ebe iha problemaho susun, uza mangeira atu fo susu been.
Alende ne’e, nia dehan dezafiu bo’ot mak bebe sira ne’e dada iis labele tanba sira nia pulmaun seidauk bele dada iis diak, entaun uza ekipamentus ajuda hanesan oksigen no aimoruk ida ne’ebe iha Timor seidauk iha.
Iha oportunidade ne’e, nia husu ba inan sira ne’ebe sente aan isin rua, tenke halo konsulta no kontrolu anti neonatal care ho rutina, nune’e iha komplikasaun ruma mediku sira bele halo tratamentu sedu hodi prevene bebe moris premature.
Nia informa, bebe ne’ebe moris ho kondisaun premature barak bo’ot mai diak, maibe balun dezenvolvimentu ladun diak tanba sira moris premature sira nia kakutak sensitive liu ba problema sira hanesan infeksaun, la tahan malirin, ran midar la to’o no seluk tan ne’ebe afeita balun hetan defisiensia.
Entretantu, Familia pasiente bebe premature Costodio hato’o agradesementu wa’in ba iha professional saude sira iha sala neonatologia maske ho limitasaun oi-oin, maibe nafatin hatudu profesionalismu no domin ajuda fo tratamentu ba bebe sira.
Nia dehan, durante fulan ida bebe baixa iha HNGV iha buat barak mak akontese liu –liu falta infermeira atu atende bebe sira no aimoruk.
“Hau husu ba dirijente sira, atu aumenta tan professional saude hodi servisu iha sala ida ne’e, hau esperiensia tebes dala ruma kalan bo’ot depois oras servisu, enfermeiru ida rua deit atende pasiente tolu to’o hat,” nia hateten.
Hatan ba kestaun ne’e, Diretor Ezekutive HNGV, Jose Antonio Gusmão Guterres rekonese rekursu humanu iha HNGV liu –liu enfermeiru no parteira menus duni, maibe sira halo ona esforsu atu halo rekruta tan funsionario kontratadu 60 resin iha tempu badak hodi responde.
“Sala ida prinatologia ne’e atendimentu ida ne’ebe rigor tebes, entaun lolos pesoal saude ida atende bebe nain rua, maibe agora ita nia enfermeiru ida atende bebe nain hat to’o neen, halai rungu-ranga e ida ne’e mak realidade,” nia hateten.
Nia hateten, HNGV iha orsamentu oituan (professional fee) atu halo rekrutamentu ba funsionario balun atu haforsa iha tempu balun, maibe funsionario publiku ne’e responsabilidade Ministerio Saude nian atu rekruta.
Nia dehan, agora dadaun HNGV iha parteira no enfermeira hamutuk 230 ne’ebe fo servisu atendimentu ba pasiente sira, maibe tuir lolos presiza enfermeiru no parteira hamutuk nain 296.
Kona ba espesialista ba labarik nian, nia hateten agora dadaun HNGV iha espesialista Timor oan nain tolu no estrangeirus nain rua husi Australia no Cuba.
Portantu aimoruk, nia dehan aimoruk surfaktam ne’ebe atu fo ba bebe sira atu loke sira nia pulmaun hodi ajuda bebe sira dada iis hatama ona iha lista esensial no Servisu Autonomo Medikamentus e Ekipamentus Saude (SAMES) halo hela kompras.